Vă întrebați dacă să începeți să vă învățați copilul a doua limbă? Ești îngrijorat de acest lucru și nu poți decide dacă este corect? Teoriile bazate pe cercetare vă vor ajuta.

1. Copilul meu va fi confuz când va începe să învețe o a doua limbă în copilărie și, prin urmare, cele două limbi se vor amesteca.

S-a constatat că utilizarea a două limbi într-un singur interviu este un semn al priceperii în ambele limbi și stăpânirea lor.

predarea

Cercetările arată că abilitatea de a comuta între limbi, uneori numită „comutare de cod”, este un semn al stăpânirii a două sisteme lingvistice și nu un semn de confuzie între cele două limbi. Copiii mici de până la doi ani pot avea această abilitate.

(Sursa: Creșterea copiilor bilingvi: preocupări comune ale părinților și cercetări actuale, Kendall King și Lyn Fogle, Universitatea Georgetown)

2. Copilul meu are DVD-uri și CD-uri lingvistice. Nu mai are nevoie de nimic.

Interacțiunea personală dezvoltă vocabularul și abilitatea de a recunoaște sunetele mult mai mult decât televizorul sau CD-ul în sine.

(Sursă: Early Language Acquisition: Cracking the Speech Code, Patricia K. Kuhl, Nature Reviews. Neuroscience. Volumul 5)

Cercetările arată clar că unele activități sunt mai eficiente decât altele în învățarea unei limbi străine. Cercetătorii au descoperit că interacțiunea live (cum ar fi citirea sau vorbirea cu un copil) este mai eficientă decât ascultarea sunetelor înregistrate (cum ar fi televizorul).

(Sursa: Kuhl, Feng-Ming și Huei-Mei)

Alte studii au arătat că a citi cu voce tare copiilor mai mari într-o limbă străină le crește vocabularul mult mai mult decât să se uite la televizor în această limbă.

Pe scurt, în timp ce materialele audio și video pot servi ca un sprijin pozitiv și distractiv pentru învățarea limbilor străine, interacțiunea umană este cea mai bună modalitate de a sprijini dezvoltarea limbii materne și a limbii străine.

(Sursa: Creșterea copiilor bilingvi: preocupări comune ale părinților și cercetări actuale Kendall King și Lyn Fogle, Universitatea Georgetown)

DVD-urile pentru copii mici axate pe predarea limbilor străine nu pot înlocui interacțiunea umană. Potrivit unui studiu al Universității din California Riverside, interacțiunea cu un copil este cel mai eficient mod de a învăța. Cercetătorii au observat 96 de copii cu vârste cuprinse între 12 și 24 de luni și nu au existat dovezi că copiii au învățat cuvinte noi vizionând DVD-ul. „Copiii nu au învățat niciodată o limbă în acest fel și asta nu se schimbă odată cu tipurile educaționale de DVD-uri”, a declarat autorul studiului Rebeka Richert, profesor asistent de psihologie. „Videoclipul în sine și ceea ce se întâmplă pe ecran nu reprezintă un substitut adecvat pentru interacțiunea live, care a fost întotdeauna importantă pentru dezvoltarea copilului.” Părinții nu trebuie să se bazeze doar pe videoclipuri, ci le pot folosi ca instrumente didactice.

(Sursa: Studiul, finanțat cu un grant de 500.000 de dolari de la National Science Foundation, a fost publicat online în revista Archives of Pediatrics & Adolescent Medicine)

3. Bilingvismul de la o vârstă fragedă modifică semnificativ structura creierului unui copil.

În timpul cercetărilor cerebrale, cercetătorii au descoperit că un adult bilingv a format o masă cerebrală mai densă în emisfera cerebrală stângă, care controlează majoritatea abilităților de limbaj și comunicare. Acest efect este cel mai puternic la persoanele care au învățat o a doua limbă înainte de vârsta de cinci ani și la persoanele care stăpânesc perfect limba a doua. Această constatare sugerează că bilingvismul modifică semnificativ structura creierului de la o vârstă fragedă.

(Sursa: Society of Neuroscience, „Brain Briefings”, The Bilingual Brain)

În timp ce învățarea unei noi limbi este mai ușoară până la vârsta de 7 ani, această capacitate scade semnificativ după pubertate. „Vedem că înainte de pubertate, creierul este mai bine format și gata să creeze circuite noi", spune dr. Patricia Kuhl. „Pentru un adult, este un proces complet diferit. Nu învață limba în același mod și nu o vorbește ca un vorbitor nativ. "

(Sursa: Descoperirea modului în care copiii devin bilingvi atât de ușor)

4. Nu vorbesc engleza. Dacă încerc să-mi ajut acțiunea cu engleza acasă și să pronunț greșit cuvintele, voi face mai mult rău decât bine.

Faptul că nu vorbești limba perfect sau nu ai accentul potrivit nu este un motiv pentru a nu vorbi această limbă copilului tău. De exemplu, există multe familii care se mută în altă țară, iar părinții trebuie să-și ajute copiii cu responsabilitățile școlare într-o limbă străină, chiar dacă adesea nu o stăpânesc perfect.

Este foarte important ca copiii să întâlnească noul limbaj cât mai des posibil.

(Sursa: profesorul Francois Grojean - profesor emerit și fost director al Laboratorului de prelucrare a limbii și vorbirii de la Universitatea din Neuchâtel, Elveția.)

5. Dacă începem acum și copilul meu nu are posibilitatea să se dezvolte mai târziu într-o nouă limbă mai târziu, va uita tot ce a învățat.

Este ca și cum ai merge cu bicicleta după mulți ani, abilitatea revine odată cu antrenamentul. Copilul păstrează accentul și atunci când revine la noua limbă în timp, are capacitatea de a o învăța din nou într-un ritm mai rapid.

6. Cunoașterea copiilor de o limbă străină le va consolida dezvoltarea în limba maternă.

Faptul că un copil începe să învețe o limbă străină îi îmbunătățește într-adevăr capacitatea de a citi și de a învăța limba maternă. Învățarea unei limbi străine la o vârstă fragedă creează abilități lingvistice „meta” - o înțelegere mai largă a utilizării limbii în ansamblu și o capacitate sporită de integrare și menținere a vocabularului nou.

Există o relație între predarea limbilor străine și conștientizarea sporită a limbii. Studiile ACTFL au vizat verificarea efectelor unei astfel de predări asupra conștientizării limbii copiilor. Rezultatele au arătat un avantaj pentru copiii care participau la cursuri bilingve de la grădiniță: erau mai buni la judecata gramaticală și la recunoașterea cuvintelor.

(Sursa: Demont, E. Contribuția învățării timpurii a limbii a 2-a la dezvoltarea conștientizării lingvistice și a învățării cititului. International Journal of Psychology, 36 (4), 274-285)

De asemenea, este dovedit că studiul limbilor străine are un efect pozitiv asupra memoriei și a capacității de a asculta. Capacitatea de a învăța o limbă străină este transferată de la o experiență la alta - cunoașterea unei limbi străine facilitează studiul unei alte limbi străine.

(Sursa: Curtain & Pesola)

7. Copilul meu va rămâne în urmă în limba sa maternă dacă începe să învețe o a doua limbă prea devreme.

Copiii nu sunt în avans cu dezvoltarea generală a limbii atunci când încep să învețe a doua limbă de la o vârstă fragedă. Cercetările arată că un copil care este expus la două limbi la o vârstă fragedă se dezvoltă în mod egal în ambele limbi și obține aceleași rezultate ca un copil monolingv.

(Sursa: Din interviu: „Capacitatea creierului de a învăța mai multe limbi: Dr. Laura-Ann Petitto discută despre munca ei.”)

8. Copiii care învață o limbă străină la o vârstă fragedă prezintă o capacitate mai bună de concentrare și abilități mai bune în „multitasking”.

Cercetările arată că copiii multilingvi au o memorie mai bună, sunt mai pricepuți în planificare și în multitasking. Când înveți mai multe limbi simultan în copilărie, creierul tânăr învață să filtreze informațiile importante și să le ignore pe cele irelevante - o abilitate care ulterior promovează o mai bună concentrare, memorie, planificare și abilități de multitasking.

(Sursa: Referință: cercetare la ACTFL - Consiliul American privind predarea limbilor străine)

9. Este la fel de dificil să înveți limba mandarinilor ca spaniola.

Creierul tânăr este „echipat cu capacitatea de a învăța la fel de bine orice limbă. Sugarii și copiii învață o limbă care este folosită cu ei în viața de zi cu zi”.

(Sursa: The Bilingual Edge, p.39, Alison Mackey, Kendall King)

10. Copilul meu are 8 ani - a ratat deja așa-numita „fereastră”.

Deși creierul este capabil să învețe cel mai rapid în primii 5-7 ani de viață, cercetările arată că „chiar dacă copiii sunt expuși la o a doua limbă relativ târziu, este foarte probabil să devină pe deplin bilingvi”.

Chiar și la vârsta de nouă ani, ei pot dobândi o bogată cunoaștere a gramaticii și structurii unei alte limbi și un vocabular bogat - dar cu condiția să fie expuși la această limbă frecvent și sistematic.

(Sursa: Interviu: „Capacitatea creierului de a învăța mai multe limbi)