Alegeți limba documentului dvs.:
- bg - български
- es - spaniolă
- cs - čeština
- da - dansk
- de - Deutsch
- et - eesti keel
- el - ελληνικά
- en - engleză
- fr - français
- ga - Gaeilge
- hr - croată
- it - italian
- lv - limba letonă
- lt - lietuvių kalba
- hu - maghiară
- mt - Malta
- nl - Olanda
- pl - polski
- pt - portugheză
- ro - română
- sk - slovacă (selectat)
- sl - slovacă
- fi - finlandeză
- sv - svenska
- având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind Egiptul, în special cea din 10 martie 2016 privind Egiptul, în special cazul lui Giulio Regeni (1), din 17 decembrie 2015 privind Ibrahim Halawa, care se confruntă cu potențialul pedepsei cu moartea (2), și rezoluția din 15 ianuarie 2015 privind situația din Egipt (3); la rezoluțiile sale din 16 februarie 2017 privind execuțiile din Kuweit și Bahrain (4) și din 8 octombrie 2015 privind pedeapsa cu moartea (5); și la rezoluția sa din 7 octombrie 2010 privind Ziua Mondială împotriva Pedepsei cu Moartea (6),
- având în vedere Orientările UE privind pedeapsa cu moartea, tortura, libertatea de exprimare și apărătorii drepturilor omului,
- având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe privind Egiptul din august 2013 și februarie 2014,
- având în vedere Acordul de asociere UE-Egipt din 2001, care a intrat în vigoare în 2004 și a fost consolidat de Planul de acțiune din 2007, având în vedere prioritățile parteneriatului UE-Egipt pentru 2017-2020, adoptat la 25 iulie 2017 și declarația comună emisă în urma reuniunii Consiliului de asociere UE - Egipt,
- având în vedere declarația comună a vicepreședintelui Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (PK/VP) Federica Mogherini și secretarul general al Consiliului Europei din 10 octombrie 2017 privind Parlamentul European și Ziua Mondială împotriva Pedepsei cu Moartea,
- având în vedere Declarația comună a experților ONU din 26 ianuarie 2018, inclusiv Nils Melzer, raportor special pentru tortură și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, care îndeamnă autoritățile egiptene să înceteze executarea iminentă,
- având în vedere Constituția egipteană, în special articolul 93 (natura obligatorie a dreptului internațional al drepturilor omului),
- având în vedere garanțiile Organizației Națiunilor Unite privind protecția drepturilor persoanelor care se confruntă cu pedeapsa cu moartea,
- având în vedere principiile și orientările privind dreptul la un proces echitabil și asistență juridică, care interzic procesele civile în fața instanțelor militare în toate circumstanțele,
- având în vedere Declarația finală adoptată la al șaselea Congres mondial împotriva pedepsei cu moartea, care a avut loc la Oslo în perioada 21-23 iunie 2016,
- având în vedere noul cadru strategic al UE și planul de acțiune pentru drepturile omului, care au ca scop protejarea și monitorizarea drepturilor omului în centrul tuturor politicilor UE,
- având în vedere articolul 2 din Convenția europeană a drepturilor omului și protocoalele sale 6 și 13,
- având în vedere cele șase rezoluții ale Adunării Generale a ONU în favoarea unui moratoriu asupra pedepsei cu moartea,
- având în vedere Convenția ONU împotriva torturii și a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, Convenția privind drepturile copilului și Carta arabă a drepturilor omului, ratificată de Egipt,
- având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, la care Egiptul este parte, în special articolul 18, al doilea protocol opțional privind pedeapsa cu moartea și articolul 14 al acestuia,
- având în vedere articolul 135 alineatul (2) din Tratatul CE, 5 a článok 123 ods. 4 din Regulamentul de procedură,
A. întrucât pedeapsa cu moartea este o formă extremă de pedeapsă inumană și degradantă, care încalcă dreptul la viață consacrat în Declarația universală a drepturilor omului, întrucât Uniunea Europeană adoptă o poziție puternică și principială ca unul dintre principalele obiective ale Politica Uniunii privind respectarea drepturilor omului;
B. întrucât cel puțin 2 116 persoane au fost raportate că au fost condamnate la moarte în Egipt din ianuarie 2014; întrucât nu au fost pronunțate sentințe cu moartea sub foștii președinți Muhammad Mursi și Adli Mansur; întrucât au avut loc cel puțin 81 de execuții de la 1 ianuarie 2014;
C. întrucât în 2017 instanțele egiptene ar fi pronunțat cel puțin 186 condamnări la moarte, cu 16 persoane executate; întrucât a existat o creștere îngrijorătoare în ultimele săptămâni și de la sfârșitul lunii decembrie 2017; întrucât toate execuțiile recente au avut loc fără notificarea prealabilă a victimelor sau a familiilor acestora; întrucât alți 24 de egipteni par să fie expuși riscului de executare imediată, deoarece au folosit deja toate procedurile de apel;
D. întrucât în prezent există cel puțin 891 de persoane în justiție în Egipt sau în așteptarea procesului pentru acuzații care ar putea fi pedepsite cu moartea; întrucât cel puțin 38 de persoane cu vârsta sub 18 ani în momentul presupusei infracțiuni au fost judecate alături de alți adulți acuzați sub acuzații care ar putea fi pedepsite cu moartea; întrucât instanțele au recomandat pedepse inițiale cu moartea pentru cel puțin șapte astfel de persoane; întrucât impunerea și executarea pedepsei cu moartea persoanelor cu vârsta sub 18 ani la momentul comiterii infracțiunii constituie o încălcare a dreptului internațional, inclusiv a Convenției ONU privind drepturile copilului, precum și a articolului 111 din legea egipteană pe copii; întrucât Egiptul este parte la mai multe convenții internaționale privind drepturile politice și civile, tortura, drepturile copiilor și adolescenților și justiția;
E. întrucât există mai multe infracțiuni care se pedepsesc cu moartea în Codul militar decât în dreptul civil, iar legea egipteană extinde treptat jurisdicția instanțelor militare; întrucât numărul civililor condamnați la moarte în Egipt de către instanțele militare a crescut brusc de la 60 în 2016 la un minim de 112 în 2017; întrucât cel puțin 23 de egipteni au fost executați în ultimele luni, inclusiv 22 de civili condamnați de instanțele militare, care nu depășesc standardele pentru un proces echitabil; întrucât un total de cel puțin 15 000 de civili, inclusiv mulți copii, ar fi fost aduși la un parchet militar între octombrie 2014 și septembrie 2017;
F. întrucât un număr îngrijorător de declarații și mărturisiri ale martorilor utilizate în procedurile judiciare, inclusiv procedurile militare, ar fi fost obținut după ce acuzatul ar fi dispărut cu forța și a fost torturat sau maltratat; întrucât lupta împotriva torturii este o prioritate de lungă durată a UE în domeniul drepturilor omului și un obiectiv comun pentru Convenția ONU împotriva torturii, semnată de Egipt;
G. întrucât toate execuțiile recente și iminente ar fi rezultatul unor procese în care dreptul la un proces echitabil și la un proces echitabil nu a fost respectat; întrucât garanțiile ONU privind protecția drepturilor persoanelor care se confruntă cu pedeapsa cu moartea interzic strict utilizarea pedepsei cu moartea în urma proceselor neloiale; întrucât mulți experți ai ONU în domeniul drepturilor omului au solicitat în repetate rânduri Egiptul să suspende toate execuțiile în așteptare în urma acuzațiilor de procese neloiale;
H. întrucât este important să se ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că procedurile se desfășoară în condiții care oferă cu adevărat garanțiile depline prevăzute la articolul 14 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice, la care Egiptul este parte; întrucât, în cazul pedepsei cu moartea, procedurile judiciare trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde de imparțialitate și proces echitabil;
I. întrucât, la 29 noiembrie 2017, Comisia africană pentru drepturile omului și a popoarelor a îndemnat guvernul egiptean să suspende pedeapsa cu moartea fără întârziere în cinci cazuri diferite; întrucât inculpații într-unul dintre aceste cazuri - Kafr al-Sheikh - au fost totuși executați la 2 ianuarie 2018;
J. întrucât Egiptul a trecut prin mai multe provocări provocatoare de la revoluția din 2011, iar comunitatea internațională sprijină țara în abordarea provocărilor sale economice, politice și de securitate;
K. întrucât există grave probleme de securitate în Egipt, în special în Peninsula Sinai, unde grupările teroriste efectuează atacuri asupra forțelor de securitate; întrucât au existat mai multe atacuri teroriste devastatoare în Egipt, inclusiv atacul recent asupra unei moschei sufiste, care a ucis 311 de civili și a rănit cel puțin 128 de persoane; întrucât, la 9 aprilie 2017, au avut loc două atentate sinucigașe la Biserica St. Sf. Gheorghe în Tanta și Catedrala Ortodoxă Coptă Sf. Mark, în care cel puțin 47 de persoane și-au pierdut viața;
L. întrucât o stare de urgență a persistat în Egipt din aprilie 2017, prelungită cu trei luni la 13 ianuarie 2018, care, potrivit presei de stat, a fost introdusă pentru a ajuta la gestionarea „amenințărilor și finanțării terorismului” și subminează libertățile fundamentale, granturile Președintele și cei care acționează în numele său puterea de a trimite civili în această perioadă de trei luni la Curtea Extraordinară de Securitate a Statului;
M. întrucât situația umanitară generală din Egipt continuă să se deterioreze; întrucât intervențiile de combatere a terorismului sunt folosite de autoritățile egiptene ca justificare pentru efectuarea represiunii pe scară largă;
N. întrucât Legea împotriva terorismului, adoptată în 2015, impune pedeapsa cu moartea oricărei persoane găsite vinovate de formarea sau conducerea unui grup terorist, bazată pe o definiție largă a terorismului, care include „încălcări ale ordinii publice, încălcări ale securității, interese sau securitate ", societate, obstrucționarea punerii în aplicare a dispozițiilor constituționale și a legislației sau deteriorarea unității naționale, a reconcilierii sociale sau a securității naționale", în urma căreia orice civil, inclusiv apărătorii drepturilor omului, riscă să fie etichetat terorist și condamnat la moarte;
O. întrucât apărătorii egipteni ai drepturilor omului care documentează și condamnă public pedeapsa cu moartea, tortura și disparițiile forțate au fost supuși unor măsuri represive, precum închiderea Centrului An-Nadima în 2017 și încercarea autorităților egiptene de a închide Cairo Biroul Comitetului egiptean pentru drepturi și libertăți; întrucât anul trecut Egiptul a lansat un război legal împotriva ONG-urilor sub forma unei legi care solicită agențiilor de securitate de stat să le aprobe finanțarea din surse străine sau interne, interzicându-le astfel practic; întrucât la 5 aprilie 2018 Curtea Supremă de Apel egipteană va decide asupra așa-numitei „Finanțare externă” care implică organizații internaționale neguvernamentale;
P. întrucât noile priorități ale parteneriatului UE-Egipt pentru 2017-2020, adoptate în iulie 2017, sunt ghidate de un angajament comun de a respecta valorile universale ale democrației, statul de drept și respectarea drepturilor omului și de a oferi o reînnoire cadrul de angajament politic și cooperare consolidată, inclusiv în domeniul securității; reforma judiciară și lupta împotriva terorismului, pe baza respectării corespunzătoare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale; întrucât Subcomisia pentru afaceri politice, drepturile omului și democrație în temeiul Acordului de asociere dintre Egipt și Uniunea Europeană a avut cea de-a cincea reuniune la Cairo în 10 și 11 ianuarie 2018, abordând cooperarea în domeniul drepturilor omului, democrației și statului de drept;
Q. întrucât UE este primul partener economic al Egiptului și principala sa sursă de investiții străine; întrucât asistența bilaterală a UE către Egipt în cadrul Instrumentului european de vecinătate pentru perioada 2017-2020 se ridică la aproximativ 500 de milioane EUR; întrucât, la 21 august 2013, Consiliul Afaceri Externe a însărcinat Înaltul Reprezentant să reconsidere asistența UE către Egipt; întrucât Consiliul a decis că cooperarea UE cu Egiptul va fi ajustată pentru a ține seama de evoluțiile din țară;
R. întrucât companiile cu sediul în mai multe state membre ale UE continuă să exporte echipamente de supraveghere și militare în Egipt;
1. condamnă cu tărie utilizarea pedepsei cu moartea și solicită încetarea tuturor execuțiilor iminente din Egipt; susține cu tărie un moratoriu imediat asupra pedepsei cu moartea în Egipt, ca un pas către abolirea pedepsei cu moartea; în acest sens, condamnă toate execuțiile oriunde au loc și reiterează faptul că abolirea pedepsei cu moartea contribuie la promovarea demnității umane, așa cum este stabilit în prioritățile politicii UE în domeniul drepturilor omului; invită autoritățile egiptene să revizuiască toate condamnările la moarte pentru a se asigura că cei condamnați în procedurile judiciare care nu au fost conduse în mod corespunzător au un proces echitabil; reamintește că, în ciuda provocărilor de securitate din Egipt, execuțiile nu ar trebui utilizate ca mijloc de combatere a terorismului;
2. solicită Parlamentului egiptean să revizuiască Codul penal egiptean, Codul penal, legislația împotriva terorismului și Codul militar și solicită guvernului să revizuiască decretele relevante pentru a se asigura că civilii acuzați de infracțiuni cu moartea nu au fost nerezonabili aduse în fața instanțelor extraordinare sau militare, deoarece aceste instanțe nu îndeplinesc standardele unui proces echitabil adoptat de Egipt în contextul obligațiilor sale juridice internaționale și garantat de Constituția egipteană; solicită autorităților egiptene să nu mai judece civilii în instanțele militare;
3. îndeamnă autoritățile egiptene să asigure siguranța fizică și mentală a tuturor persoanelor acuzate în timpul detenției; condamnă utilizarea torturii sau a relelor tratamente; solicită autorităților egiptene să se asigure că deținuților li se asigură orice tratament medical de care ar putea avea nevoie; invită UE să exercite pe deplin controlul asupra exporturilor sale către Egipt, în special în ceea ce privește bunurile care ar putea fi utilizate pentru tortură sau pedeapsa cu moartea;
4. încurajează Egiptul să semneze și să ratifice al doilea protocol opțional la Pactul internațional privind drepturile civile și politice, care vizează abolirea pedepsei cu moartea, și Convenția internațională a ONU pentru protecția tuturor persoanelor împotriva dispariției forțate; încurajează guvernul egiptean să trimită o invitație deschisă de a vizita țara împreună cu raportorii speciali relevanți ai ONU;
5. își exprimă îngrijorarea cu privire la procesele în masă din instanțele egiptene și la numărul mare de condamnări la moarte pronunțate de aceste instanțe; Solicită justiției egiptene să promoveze și să respecte Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, la care Egiptul este parte și, în special, articolul 14 al acestuia privind dreptul la un proces echitabil și în timp util, bazat pe o acuzare clară pentru a asigura respectarea drepturile inculpaților;
6. invită ÎR/VP să condamne numărul alarmant al execuțiilor recente din Egipt și îndeamnă Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și statele membre să continue lupta împotriva utilizării pedepsei cu moartea; îndeamnă SEAE să abordeze evoluțiile recente din Egipt și să utilizeze toate mijloacele de influență de care dispune pentru a opri executarea unor execuții iminente și pentru a încuraja autoritățile egiptene să își respecte obligațiile și standardele și legislația internațională;
7. îndeamnă ÎR/VP și statele membre să se asigure că drepturile omului nu sunt subminate de gestionarea migrației sau de măsurile de combatere a terorismului în cadrul priorităților parteneriatului UE-Egipt; subliniază importanța pe care UE o acordă cooperării sale cu Egiptul, în calitate de vecin și partener important; îndeamnă Egiptul să își onoreze angajamentul față de prioritățile parteneriatului UE-Egipt adoptate la 27 iulie 2017 pentru a promova democrația, libertățile fundamentale și drepturile omului, în conformitate cu Constituția și cu standardele internaționale;
8. condamnă atacurile teroriste din Egipt; Își exprimă sincere condoleanțe familiilor victimelor terorismului; se solidarizează cu poporul egiptean și își reafirmă hotărârea de a combate răspândirea ideologiilor radicale și a grupurilor teroriste;
9. reamintește guvernului egiptean că prosperitatea pe termen lung a Egiptului și a poporului său este legată de protecția drepturilor universale ale omului și de înființarea și consolidarea instituțiilor democratice și transparente implicate în protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor;
10. sprijină eforturile majorității poporului egiptean de a construi o țară liberă, stabilă, prosperă, incluzivă și democratică, care să respecte angajamentele sale naționale și internaționale privind drepturile omului și libertățile fundamentale;
11. își exprimă îngrijorarea cu privire la restricțiile privind drepturile democratice fundamentale din Egipt, în special libertatea de exprimare, întrunire și asociere, pluralismul politic și statul de drept; Solicită încetarea tuturor actelor de violență, incitare, ură, hărțuire, intimidare, dispariție forțată sau cenzură a opozanților politici, protestatari, jurnaliști, bloggeri, studenți, activiste pentru drepturile femeilor, reprezentanți ai societății civile, persoane LGBTI, ONG-uri și minorități, inclusiv N minorități și minorități; părți ale autorităților de stat, forțelor și serviciilor de securitate și alte grupuri din Egipt; condamnă utilizarea inadecvată a violenței împotriva manifestanților; solicită eliberarea imediată și necondiționată a tuturor celor reținuți pentru exercitarea pașnică a drepturilor lor la libertatea de exprimare, de întrunire și de asociere și solicită o anchetă independentă și transparentă asupra tuturor încălcărilor drepturilor omului;
12. reamintește indignarea sa față de tortura și uciderea cercetătorului italian Giulio Regeni și își reiterează condamnarea lipsei de progrese în investigarea acestei crime brutale; subliniază faptul că va continua să îndemne instituțiile europene să colaboreze cu omologii lor egipteni până când se va stabili adevărul și autorii vor fi aduși în fața justiției;
13. îndeamnă președintele Sisi și guvernul său să își îndeplinească angajamentele față de o adevărată reformă politică și respectarea drepturilor omului; Subliniază că alegerile credibile și transparente sunt o condiție prealabilă pentru democrație, așa cum este garantat în Constituția din 2014 și în conformitate cu angajamentele internaționale ale Egiptului;
14. invită UE și statele sale membre să ia o poziție clară, puternică și unită față de Egipt la viitoarele reuniuni ale Consiliului ONU pentru drepturile omului, cu excepția cazului în care țara demonstrează îmbunătățiri semnificative ale drepturilor omului;
15. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, parlamentelor și guvernelor statelor membre și Guvernului și Parlamentului Egipt.