1. dil. cioc: Vulturul adulmecă stejarul. (Bedn.)

cuvântului

2. dil. îndoire;
pren. expr. ovăz de bucurie (Stea) puțin;

3. bot. păsări din. arbust din familia măslinilor (Ligustrum)

scobitoare m. având forma unui cioc: z-á cicatrice

|| a cunoaște a cunoaște, a se teme, a realiza ceva: El a observat imediat că era în fugă. (Stea)

1. maxilarele alungite la păsările acoperite cu pielea excitată: z. Ascuțită, curbată;
pentru a colecta alimente;
Se auzeau ciocuri. (Kuk.) (Owl) i-a prins ghearele și ciocul. (Taj.)

Al 2-lea apel. peior. gura omului: Închide-ți ciocul, altfel vei merge ca o Papulă. (Min.) (Femeile) se apleacă asupra aparențelor lumești. (Hec.)

● sunați de la dvs. a crescut pe măsură ce ai învățat în tinerețe;

3. un capăt alungit și ascuțit al ceva, similar cu ciocul unei păsări: o încărcătură de. parte dintr-o secerătoare de cărbune;

1. expr. cioc mic: ciocuri deschise de pui cu pene (Zúb.)

2. ceva similar cu un cioc mic: închiderea z.;
semințe z mai mari;

cioc, -un mijloc. și omul. r. zvel. expr.

  • aditiv cu cioc m. cioc, asemănător unui cioc: z. ne;
    din. proeminență pe recipient

    zob let, -e, -ú, zoblav// slu, rozk. zob/zobaj ned.

    1. (chiar direct) pentru a colecta alimente (despre păsări) cu ciocuri: t. cereale, z. iarbă, z. firimituri;
    A arătat spre o pasăre care zbura între mese. (Jégé) Cât de blânde (păsările), cum mușcă dintr-o palmă dreaptă! (Novom.);

    pren. mâncați bucăți mici (despre oameni): tuturor le place ceva diferit, una devoră găluște, cealaltă ovăz greaves. (Gab.)

    2. (ce) a lovi cu ciocul, a săpa: Neagrele ridicole cioc în miriște. (Pláv.);

    1. de la mică distanță: Zobďaleč privea podul feroviar superior. (Tat.) Nebuzardar a continuat să urmărească acest rămas bun. (Fig.) Prietenia noastră a fost atât de departe (Bodic.) A fost doar ocazională, nu foarte strânsă.

    2. dil. puțin mai departe, departe: Nu este nimeni în apropiere și nimeni altcineva să nu vadă pentru întunericul îngroșat. (Pr. King)

    1. dil. cioc: ciocuri strălucitoare de păsări de pradă (Hviezd.);

    2. ceva asemănător cu ciocul unei păsări: z. containere;
    Atașezi cana fierbinte cu clești, stoarci zgura cu un fel de cioc. (Tat.);

    piele. partea cea mai înaltă a clarinetului;
    piesa de mână pe flauturi vechi;

    atașarea ciocului m. piele. z-á flaut cu cioc

    vezi, -ie, -ejú dok. învechit. a deveni simplu, obișnuit, mediu, comun: persoana va fi generalizată în general. (Tim.) Nu a generalizat, pentru că și-a amintit întotdeauna că ar trebui să ridice oamenii la sine. (Solt.)

    zob iť, -í, -ia ned. expr. dilua. cauza frig, îngheț: (Macaralele) au fugit din înghețurile apropiate, din nord, care zgomotos în înălțime. (Da) Petro a intrat în bucătărie cu o bubuitură neplăcută pe spate. (Da)

    zob jat, -jím, -jímu, -jal, rozk. -Sunt doctor. baza. A îmbrățișa (pe cine) în brațele tale, a îmbrățișa: Ei i-au îmbrățișat sincer. (Stea)

    a colecta, -a, -ath doc. (pe cine, ce) a îmbrățișa: A-și îmbrățișa copilul. (Brewer.) Aici Hanka și-a capturat soțul. (Urb.);
    pren. Viața vine să îmbrățișeze (Gab.) Să se bucure de ea.

    || a îmbrățișa a se îmbrățișa unii pe alții: Ne-am îmbrățișat cu mâini feroce. (Horal)

    zob kať, -á, -ajú ned. expr.

    1. (chiar și necondiționat) pentru a colecta alimente cu ciocuri, cioc (despre păsări): gâștele bat ovăzul din zăpadă. (Tomasc.) Titmouse mac cu cioc. (Ondr.) În fața ușii, clocesc găini zimțate. (Secară.);

    pren. bucăți mici, fructe mici pe care le pui în gură și mănânci (despre oameni): fructele de pădure dulci ar putea fi mâncate de către oaspete, așezat pe veranda spațioasă. (Invitată) Stă, căpșuni de cioc. (Berar.)

    2. dil. (în ceea ce, chiar imediat.) ușor, bateți puțin cu ciocul, străpungeți: femela, ciocănind ramura de rapiță a unei nuci (Skal.);

    pren. înțepați cu degetul, bățul etc.: Acest ștergător vă dă degetul pe fereastră. (Smochin.)

    ciocuri 1, -ov mascul. r. mn. Nu. expr. bucăți mici de alimente care pot fi consumate în modul în care sunt consumate;
    ceva de mâncare: ciocuri de căpșuni (Stea);
    ciocuri (Strălucire);
    Veți gusta mai întâi pâinea din câmpurile noastre. Ai ciocuri gata, nici măcar o pasăre. (Stea)

    ciocuri 2 accesorii apel telefonic. expr. cioc: Când nu mai există varză, a mâncat ciocul de mazăre. (Plutire) depășește (cu) prindere, ciocurile ca o vrabie ar fi o pasăre. (stele);

    pentru ciocuri în calea ciocului, cioc: mâncare de mazăre pentru ciocuri (Dobš.)

    zob cure, -treat, -treat, -treat, -treated doc.

    1. (ce) a decola, decola de la tine (îmbrăcăminte sau o parte din îmbrăcăminte), decola: z. (si) cămașă, haină, blană, rochie de sărbătoare;
    Adam a trebuit să-și scoată toate hainele. (Gheaţă);
    pren. La 1 octombrie mi-am dat jos uniforma (Bodic.) Și am intrat în viața civilă. Mi-am dezbrăcat duhovnicul și am devenit gospodar (Kuk.) Am lăsat vocația de preot.

    2. (cine, cine din ce) a da cuiva jos o rochie, îmbrăcăminte al. parte din îmbrăcăminte, dezbracă-te: z. bebelus;
    Pietonii au fost dezgoliți. (Jes.);
    pren.: Se va răzbuna, dezbrăcându-și fiul de onoare (Cal.), Privându-l de onoarea sa. Voi găsi cel mai bun avocat, el te va îmbrăca în ultima cămașă (Fig.), Te sărăcește complet, te aduce în ruină;

    ned. dezbracă, -și, -hei

    || scoate-ți hainele, scoate-ți costumul al. parte a costumului, dezbracă-te: A aprins o lumânare în timp ce era dezbrăcată. (Tim.) S-a dezbrăcat și a așteptat mult timp în apă. (Chrob.);

    ned. dezbracă-te

    1. (chiar și necondiționat) apucă mâncare cu ciocuri (despre păsări): cocoșul a luat singur boabele. (Podj.) Un porumbel scoate din pământ un bob de grâu. (Šolt.);

    pren. mănâncă puțin, mănâncă puțin: Avea nevoie să mănânce bine, dar i-ar plăcea de câteva ori. (Mor.) (Jozefa) a mâncat omelinka, paturi. (Tat.);
    pren. expr. A aruncat o mână de monede de argint în mulțime. Căsătoriți-vă cu această ocazie, copii mici! (Da) ia, înțelege.

    2. (cui, în ce, ce) să muște, să lovească, să bată cu ciocuri (pe păsări): gâsca mușcă un copil în picior;
    găinile îndoite în brânză;
    (Vrabii) cioc în cele mai frumoase cireșe. (Ondr.);
    pren. Atașezi cana cu clești, mușcă sumbrul cu un cioc (Tat.), Îl înțepi, îl înțepi, îl înmoaie;

    oob oľ, -a man. r. nar. ghemuit: Tocmai s-a evaporat de la el (cocoșul) din durere. (Dobš.)

    1. oameni (deseori infirmi) care cerșesc pentru cerșit;
    cerșetori: cel puțin jumătate din sat ar pieri apoi slab și cealaltă jumătate ar fi strâmbă, devenind cerșetori. (Contează) Va fi din nou un cerșetor și nici măcar nu vei sta în fața ei. (Kuk.)

    2. peior. (din punct de vedere al celor bogați din societatea de clasă) oameni săraci, săraci, săraci ai populației;
    sărăcie, domni;
    înjurând, exprimă subestimare, dispreț, mai ales față de sărăcie, față de sărăcie (chiar și despre individ): avem fermierii în spatele nostru. Comuniștii ne-au adus doar la un astfel de cerșetor. (Hec.);
    poddanská ž. (Letz);
    Și cum voi fi bun cu mireasa noastră dacă nu am vrut-o niciodată în casă? Un astfel de cerșetor. (Tim.) Mută-mă jos din copac, imploră-mă, un fel de păduchi. (Laz.) Nu sunt un cerșetor pentru a încălzi cu ace. (Smochin.)

    žob ráča (dil. și cerșetori), -aťa, mn. Nu. -ence/-atá, -eniec/-čat stred.

    1. un copil care cerșește, un copil care merge după cerșit;

    2. expr. un copil cu un defect fizic;
    bolnav, bolnav al. copil anormal (mai ales din punct de vedere fizic): Oh, chiar și atunci, chiar Dumnezeu a trebuit să-ți dea un astfel de cerșetor. (Taj.)

    zob racat, -ia, -ajú dok. (ce, cui) să se întoarcă de mai multe ori, să se întoarcă: În lumina ea (coroană) l-a luat. (Hviezd.);
    pren. din. capital pentru a-l folosi de mai multe ori pentru profit

    || a apela la;
    a se întoarce: interiorul a decolat;
    El doarme, tocmai s-a întors spre cealaltă parte. (Stea)

    žob ráčenka, -y, -niek femei. r. apel telefonic. învechit. un voucher cu valoare monetară redusă pentru cerșetori (în special pentru alimente);

    pren. expr. voucher pentru sprijin pentru șomeri (de exemplu, în criza din Cehoslovacia pre-München): Vrem muncă și pâine, vrem pace. Nu vrem un cerșetor, ci o slujbă adecvată. (Tomasc.);