angina

Cuprins

  • 1 Manifestări clinice
  • 2 Fiziopatologie
  • 3 forme
    • 3.1 AP stabil
      • 3.1.1 Diagnostic
    • 3.2 AP instabil
    • 3.3 AP-ul Prinzmetal
    • 3.4 AP mixt
    • 3.5 Sindromul coronarian X
  • 4 Clasificare
  • 5 Tratamentul și prevenirea AP stabil [1]
    • 5.1 Influențarea stilului de viață
    • 5.2 Tratamentul medicamentos
      • 5.2.1 Medicamente prognostice
      • 5.2.2 Medicamente simptomatice
    • 5.3 Tratament invaziv
  • 6 Referințe
    • 6.1 Articole conexe
    • 6.2 Legături externe
    • 6.3 Sursă
    • 6.4 Referințe

Angină pectorală (AP) este o formă de boală cardiacă ischemică, manifestată prin durere toracică astringentă care obligă o persoană să oprească activitatea fizică.

Manifestari clinice editează sursa]

Sindromul clinic este caracterizat dureri toracice paroxistice, trăgând adesea în gât și membrele superioare stângi. Cauza este ischemie tranzitorie infarct miocardic, care apare în legătură cu activitatea fizică, stresul emoțional sau frigul. Ca rezultat boala aterosclerotică cerul spasm Arterele coronare apar în miocard disproporţie între alimentarea cu oxigen și consum. După administrarea de nitroglicerină ar avea durere în termen de 5 minute.

Clinic sever este o îngustare de peste 75%, care poate să nu se manifeste în repaus, deoarece în repaus sunt suficient asigurate necesitățile de oxigen ale mușchiului cardiac. După sfârșitul sarcinii și scăderea necesarului de oxigen miocardic, durerea toracică dispare. Aceasta este una dintre diferențele față de infarctul miocardic. În infarctul miocardic, durerea toracică persistă indiferent de activitatea fizică.

Fiziopatologie editează sursa]

Boala arterosclerotică coronariană sau spasmul arterelor coronare (stenoză peste 70%) și efortul fizic, sau stresul emoțional sau frigul, vor provoca o nepotrivire între aportul de oxigen și consum. Rezultatul este ischemia miocardică.

Una dintre cele mai dificile stenoze este îngustarea primilor centimetri ramul interventricular anterior (RIA), ramus circumflexus (RC) a arterei coronare stângi și constricție în prima și a treia treime a arterei coronare drepte.

Formulare editează sursa]

AP stabil editează sursa]

Grajd angină pectorală este o formă de boală cardiacă ischemică cronică. Este despre tranzitorie ischemie infarct miocardic manifestându-se clinic durere retrosternală. Apare în timpul efortului (de obicei întotdeauna aceeași dimensiune) și se retrage în pace (până la 15 min.). Cauza ischemiei este aportul insuficient de sânge oxigenat cu nevoie crescută. Stratul subendocardic al mușchiului cardiac suferă de hipoxie. Imaginea de pe ECG este depresie ST.

Diagnostic editează sursa]

Istorie este esențială pentru diagnosticul AP stabil. Examinările cheie sunt testele de stres - exercițiu ECG și ecocardiografie, scintigrafia perfuziei de stres a miocardului. În caz de ischemie, se află pe ECG depresie ST. Ecocardiografia prezintă tulburări de contractilitate miocardică ventriculară stângă. Scintigrafia prin perfuzie de stres arată schimbarea perfuziei miocardice ventriculare stângi. Problema cu testele de stres este specificitatea și sensibilitatea scăzută a acestora și nu este adecvat să se efectueze ECG de exerciții inutile la persoanele cu o probabilitate foarte mică de pre-test de AP. [1]

AP instabil editează sursa]

Instabil angină pectorală este un AP nou format sau un AP existent care s-a deteriorat în ultimele 30 de zile. De asemenea, se formează în repaus și are o durată mai mare. Cauza este o schimbare acută a plăcii - ruperea plăcii sclerotice și formarea ulterioară a trombilor.

AP-ul Prinzmetal editează sursa]

Angina pectorală a Prinzmetal este un AP care apare la baza spasmelor arterelor coronare epicardice, când spasmul coronarian duce la o ocluzie temporară a arterei. Apare în repaus și cauza spasmelor nu este clară. Ischemia afectează partea transmurală și monitorizăm creșterea ST pe ECG.

AP mixt editează sursa]

AP mixt rezultă dintr-o combinație de îngustare aterosclerotică și spasm.

Sindromul coronarian X editează sursa]

Sub diagnostic sindrom coronarian X clasificăm pacienții cu angină pectorală de efort și ischemie miocardică documentată pe ECG sau scintigrafie cu taliu a miocardului, la care angiografia coronariană nu a prezentat stenoză, testele provocatoare ale spasmelor coronariene au fost negative și nu a existat o ameliorare a durerii după administrarea nitraților.

Clasificare editează sursa]

Pentru a clasifica severitatea AP, se utilizează clasificarea CCS pe patru niveluri de la Canadian Cardiology Society, care este foarte asemănătoare cu clasificarea NYHA pentru dispnee. [2]

Clasificarea severității clinice a anginei pectorale conform CCS [2]
Gradul I Stenocardia este cauzată doar de un efort extraordinar de mare.
Nivelul II Stenocardia este cauzată de un efort mai mare, dar în viața normală, de ex. urcarea la un etaj mai înalt decât etajul 2, mersul în sus etc.
Nivelul III Stenocardia este cauzată de eforturi reduse, de ex. mersul pe avion, urcarea la etajul inferior al etajului 2 etc.
Gradul IV Stenocardia apare la sarcină minimă sau în repaus.
CCS - Societatea canadiană de cardiologie

Tratamentul și prevenirea AP stabil [1] editează sursa]

Influențarea stilului de viață editează sursa]

Este esențial să influențați stilul de viață - renunțați la fumat, ajustarea obiceiurilor alimentare, activitate fizică suficientă, reducerea supraponderalității.

Tratament medicamentos editează sursa]

Scopul tratamentului este îmbunătățirea prognosticului pacienților, eliminarea sau ameliorarea simptomelor, eliminarea cauzei de bază, care este ateroscleroza.

Medicamente care îmbunătățesc prognosticul editează sursa]

  • Medicamente antiplachetare(prevenirea trombozei): ASA (75-200 mg/zi, de obicei 100 mg/zi), antiplachetare dublă - de ex. clopidogrel în ateroscleroza coronariană foarte severă (75 mg/zi)
  • Beta-blocante(reducerea cerințelor miocardice): cardioselectiv: metoprolol, atenolol, betaxolol, bisoprolol; neselectiv: carvediol
  • Statine(reducerea LDL-C, prevenirea progresiei și stabilizarea plăcilor aterosclerotice): atorvastatină, simvastatină, rosuvastatină, .
  • ACE-I

Medicație simptomatică editează sursa]

  • Nitrații (vasodilatație - reducerea cerințelor miocardice): ISDN, ISMN
  • Blocante ale canalelor de calciu (dilatarea arterelor coronare, reducerea contractilității miocardice): amlodipină, verapamil
  • Ivabradin(Reducere TF)
  • Trimetazidină(reducerea cerințelor miocardice)

Tratament invaziv editează sursa]

În prezența stenozei semnificative din punct de vedere hemodinamic, este posibilă PCI. Dacă sunt afectate mai multe artere sau trunchiuri A. coronaria sinistra sau în caz de eșec PCI, este indicată o intervenție chirurgicală cardiacă cu formarea de by-pass aortocoronal.

Link-uri editează sursa]

Articole similare editează sursa]

  • Tratamentul bolilor cardiace ischemice
  • Angina pectorală stabilă
  • Boală cardiacă ischemică
  • Infarct miocardic
  • Boală coronariană cronică
  • Angina pectorală a Prinzmetal
  • Circulația coronariană și particularitățile ei

linkuri externe editează sursa]

Sursă editează sursa]

  • POVÝŠIL, Ctibor și Ivo ŠTEINER și colab. Patologie specială. Ediția a II-a. Praga: Galén: Karolinum, 2007. 430 p. ISBN 978-80-246-1442-7.

  • PASTOR, ian. Pagina web medicală a lui Langenbeck [pe net]. [cit. 23.04.2010]. .

Referințe editează sursa]

  • HRADEC, Jaromír și Jiří SPÁČIL. Medicina interna. Volumul II, Cardiologie, Angiologie. Prima ediție. Praha: Galén: Karolinum, c2001. ISBN 80-7262-106-8.

  • MILOŠ, Štejfa. Angina pectorală stabilă. Revizuirea cardiologică [pe net]. 2003, vol. -, vol. 3, p. 185-189, disponibil și de la. ISSN 1212-4540.

  • ČEŠKA, Richard și colab. Intern. Prima ediție. Praga: Triton, 2010. 855 p. ISBN 978-80-7387-423-0.