MOSCOVA - Azerbaidjanul și Armenia au schimbat 200 de cadavre ucise în luptele pentru regiunea disputată Nagorno-Karabakh. Agenția de știri DPA a raportat marți, referindu-se la mass-media rusă și Crucea Roșie.

azerbaidjanul

Schimbul a avut loc în prezența membrilor forțelor de menținere a păcii ruse, a declarat Peter Maurer, șeful Comitetului internațional al Crucii Roșii. Un purtător de cuvânt al Crucii Roșii nu a confirmat numărul de cadavre înlocuite. Potrivit acestuia, acest proces a început săptămâna trecută. Peste 1.000 de persoane și-au pierdut viața în timpul conflictului de șase săptămâni dintre Azerbaidjan și Armenia vecină.

Nagorno-Karabah, care a fost dominat de trupe armene predominant creștine timp de un sfert de secol, este considerat de comunitatea internațională ca făcând parte din Azerbaidjanul predominant musulman. În timpul ofensivei lor militare, care a început la sfârșitul lunii septembrie, forțele azere au ocupat o mare parte din teritoriul acestei regiuni separatiste. Armenia este de acord să retragă din Azerbaidjan mai multe părți din Nagorno-Karabakh ca parte a unui acord de pace încheiat săptămâna trecută între cele două părți și Rusia ca putere regională.

Președintele azer Ilham Aliyev și soția sa, primul vicepreședinte Mehriban Aliyev, au efectuat luni o vizită în anumite regiuni. "În spate vedeți centrul orașului Jabrail. Inamicul a distrus toată infrastructura și va fi tras la răspundere în instanțele internaționale", a spus Aliev. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan - un apropiat al Azerbaidjanului - a trimis între timp o moțiune parlamentului pentru a trimite trupe în Azerbaidjan pentru a monitoriza încetarea focului din Nagorno-Karabakh.

Armenia s-a angajat să predea controlul asupra mai multor districte Azerbaidjanului în conformitate cu un acord trilateral semnat pe 9 noiembrie de președintele rus Vladimir Putin, președintele azerbaidjan Ilham Aliyev și prim-ministrul armean Nikol Pasinjan. Acordul este văzut de mulți armeni ca o capitulare și protestele au izbucnit în Armenia de la semnarea acestuia, participanții cerând demisia și încetarea Pașinjanului. Locuitorii unor districte, care urmează să cadă în mâinile Azerbaidjanului, le-au dat foc caselor.

Franța cere Rusiei să clarifice ambiguitățile din acordul de încetare a focului din Karabah

Franța a cerut marți Rusiei să explice „ambiguitățile” referitoare la încetarea focului pe care a intermediat-o între Armenia și Azerbaidjan, ceea ce a dus la încheierea luptelor pentru Nagorno-Karabakh. Parisul cere clarificări, în special în ceea ce privește rolul Turciei și al mercenarilor străini. Agenția AFP a informat despre aceasta. O încetare a focului între dușmani de lungă durată - Armenia și Azerbaidjan - a fost intermediată în urmă cu o săptămână de președintele rus Vladimir Putin. Datorită acestei declarații de încetare a focului, Azerbaidjanul a rămas în Karabah în localitățile și teritoriile pe care le-a ocupat în câteva săptămâni de lupte.

Ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian a declarat marți în fața membrilor parlamentului francez că încetarea focului este necesară pentru „salvarea a mii de vieți”. El a subliniat că rămân multe incertitudini cu privire la acordul privind încetarea ostilităților. El a subliniat necesitatea de a clarifica ambiguitățile referitoare la refugiați, delimitarea încetării focului, prezența Turciei și revenirea presupușilor mercenari din străinătate înainte de începerea negocierilor privind viitorul statut al Nagorno-Karabakh.

El a precizat că aceste chestiuni ar trebui să facă obiectul unei întâlniri între copreședinții așa-numiților Grupul Minsk pentru Nagorno-Karabakh, compus din reprezentanți ai Franței, Rusiei și SUA. AFP a declarat că încetarea focului din 9 noiembrie "subliniază rolul crucial al Rusiei în regiunea Caucazului, precum și influența tot mai mare a Turciei, un susținător al Bakuului într-o regiune în care Occidentul își pierde influența.

După furnizarea de armament și sprijin către Azerbaidjan, Turcia va participa, de asemenea, la o misiune de observare a menținerii păcii. Rolurile exacte ale trupelor turcești sunt încă neclare, iar Ankara va trebui în continuare să negocieze cu Moscova. Ankara este, de asemenea, acuzată că a sprijinit Baku prin trimiterea de insurgenți islamiști anti-turci din Siria, a adăugat AFP.