sănătoasă

Știința poate semna și succesul angajamentelor pe care ni le asumăm față de Anul Nou. Fie că renunțăm, renunțăm la mai multe obiceiuri proaste sau, în cele din urmă, slăbim, ne afectează în special creierul. Deci, cum funcționează în practică?

Durează doar 10%

Potrivit lui John C. Norcross, profesor de psihologie la Universitatea din Scranton, oamenii pot îndeplini doar aproximativ o zecime din dorințele de Anul Nou. Potrivit acestuia, angajamentele de la începutul anului sunt influențate în principal de două teorii de bază, și anume știința obiceiurilor și predarea poveștilor personale. Prima teorie se bazează pe ideea că multe rezoluții de Anul Nou sunt legate de crearea de noi obiceiuri sau de schimbarea celor existente. Este vorba în principal de renunțarea la fumat, de alimentație mai sănătoasă, de exerciții fizice mai frecvente sau de băut mai ușor. Obiceiurile sunt reacții automate, așa-numitele condiționale. Dacă au un ton dăunător, de exemplu dimineața după trezire, avem o cafea cu o țigară, se numesc obiceiuri proaste.

Fără angajamente exigente

Schimbarea obiceiurilor existente este mult mai dificilă decât construirea unor noi obiceiuri. Acesta este și motivul pentru care nu putem renunța la fumat rapid și, dimpotrivă, ne obișnuim cu o țigară mai repede dacă nu fumăm. Problema cu îndeplinirea propriilor dorințe de Anul Nou constă în principal în faptul că acestea sunt radicale. Dacă nu facem exerciții pe tot parcursul anului și după primul ianuarie decidem să batem recorduri în sala de gimnastică, ne putem aștepta la un eșec rapid. În majoritatea cazurilor, corpul uman nu poate suporta o sarcină uriașă. În loc de dorința „Vreau să fac mișcare”, este indicat să adăugați un pic de antrenament suplimentar activității deja desfășurate. „Vreau să fac exerciții” va fi, prin urmare, schimbat cu angajamentul „Voi merge cu o treime mai mult decât înainte”. Pentru ca o activitate să devină un obicei, este necesar să o efectuați de cel puțin trei până la șapte ori pe săptămână. În timp, va deveni o activitate automată în care nu ne gândim dacă vrem și de ce vrem să o facem.

Cum să-ți schimbi povestea

Teoria deja menționată a schimbării propriei povești are un succes mai mare în îndeplinirea propriilor angajamente. Fiecare persoană are propriile experiențe sau povești care îi determină comportamentul. Majoritatea oamenilor au o idee despre ceea ce este cu adevărat important pentru ei. Poveștile influențează puternic nu numai acțiunile noastre, ci și deciziile în sine. Astfel, majoritatea procesului decizional bazat pe poveste se face inconștient. Încercăm să luăm decizii care să corespundă propriei noastre idei despre cine suntem cu adevărat. Când ne comportăm sau luăm decizii contrare propriei noastre povești personale, ne simțim inconfortabili. De exemplu, dacă angajamentul nostru este să zâmbim și să oferim mai mult optimism pe parcursul anului, trebuie să fim convinși că suntem cu adevărat optimisti. Dacă ne simțim deprimați, dorința unei vieți fericite nu va fi suficientă singură.

Care sunt cele mai comune dorințe?

În cartea sa Redirect, Timothy Wilson descrie multe povești impresionante despre cum să-și schimbe comportamentul pe termen lung. El a cercetat, de exemplu, metoda așa-numitei editări de povești. Această metodă constă în scrierea unei scrisori, în care scriem pe o bucată de hârtie cât de greu este să gestionăm stresul și cât de repede putem fi atrași în tensiunea de zi cu zi. Vom rescrie această poveste mai târziu, valorificându-ne propriile vieți și sănătate, care necesită mai mult timp și mai puțin stres. Chiar dacă tehnica de editare a poveștilor este considerată simplă, potrivit autorului cărții menționate, aceasta poate duce la schimbări profunde. Și care sunt cele mai comune rezoluții de Anul Nou? Statisticile arată că cea mai mare dorință este dorința de a slăbi și de a face mișcare, de a schimba locul de muncă, de a renunța la fumat, de a economisi mai mulți bani, de a călători, de a învăța o limbă străină, dar chiar și de a se angaja să petreacă timp pe rețelele de socializare.