Scurt dicționar al limbii slovace
1. k malefic, op. bine: z. joacă, dormi, auzi, acționează;
din. a simți;
din. vorbește despre cineva;
vreau pe cineva din., z. a trata pe cineva;
din. sfătuiește pe cineva;
din. s-a terminat;
din. Nu-mi place de tine
A doua propoziție vys. starea nefavorabilă a organismului, situația nefavorabilă etc.: este, provine din. greaţă;
din. este cu el a) nu se simte bine b) este în pericol de a fi nefavorabil;
este de la. pentru nevoie de pâine
3. vys. evaluarea poveștii în termeni de posibilități, dificilă: sunteți din. ridica te dimineata
● (nu) să ai ceva pentru cineva. (nu) udare;
expr. z.-rău foarte rău;
fie din. înscris în cineva care nu are încredere;
din. nu-i plăcea: z. îl face să aibă un efect advers
1. malefic, op. bun: recunoaște din. din bine;
a se proteja de rău;
rupe-te într-o afacere proastă
Al 2-lea apel. ființă rea, op. bine: z. mi-a traversat calea
● Domnul Dumnezeu să fie cu noi și z. departe
blush -ie -ejú doc. deveni leneș: băiat cumva z-l
lepenec -nca m. lipire: z. păr;
geol. rocă sedimentară cimentată de scafandri. componente, conglomerat
pren. peior. incoerent din. cuvinte aur
1. prin lipire de îmbinare: z. capac rupt, z. gâtul spart
2. prin lipire pentru a crea: z. modelezi un avion
// lipiți împreună lipiți îmbinarea: lutul este turnat în bulgări;
-
Regulile ortografiei slovace
lipici dokí ‑ia dok.; rămân împreună
Dicționar al limbii slovace (din 1959 - 1968) 1
devine leneș, diluat. și înrăutățește, -í, -ia dok. a pierde dorința de a lucra, a deveni pervertit, a deveni leneș: În acel război nefericit, a devenit leneș. (Urbk.) Ce vei fi? La urma urmei, vei fi leneș. (Urbk.)
1. exprimă o evaluare negativă a poveștii lui al. stare, într-o manieră nesatisfăcătoare, incorect, imperfect, necorespunzător, necorespunzător, rău;
greșit: z. a lucra, din. de la care să înveți. Joaca;
din. auzi, vezi, din. înapoi;
din. a ferma, a ferma;
din. rochie cusută, z. drum întreținut;
din. bărbat îmbrăcat, îmbrăcat;
usa este din. închide;
din. a explica ceva, din. a înțelege ceva, din. persoană educată;2. într-un mod care contrazice cerințele normelor sociale (în special în ceea ce privește moralitatea, etica etc.);
necinstit, imoral, nelegiuit;
din. a acționa;
Am trăit prost? Am trăit în robot toată viața mea, mi-am salvat moștenirea (Min.) El știa bine că ceea ce face, face rău. (Letz);
din. a face rău cuiva;
a se gandi la. despre cineva lucruri rele;3. neprietenos, nemilos, ostil, ostil;
grosier: z. a căuta pe cineva din. vorbește despre cineva;
Ochii ei strălucesc prost. (Contează) Și doar rău și rău la mine. (Laz.);
fie din. reglat să aibă o dispoziție proastă, neplăcută;4. astfel încât să rănească pe cineva, să fie inutil, să provoace neplăceri: a face cuiva din., A dori, a ura cuiva din.;
din. a sfătui pe cineva;
Ni s-a întâmplat rău, am dormit și cei doi cai ne-au scăpat. (Taj.)5. nefavorabil, nesatisfăcător;
nefericit;
greu, obositor: z. a merge, de la. a se deplasa (cu ceva) a avea ceva de eșuat, nenorocire;
din. este ghidat;
(nu) a avea din. (nu) care suferă de o deficiență;
ceva din. sa dovedit, z. sfârșitul a eșuat;
Odată ajuns în viață, îndrăzneala trebuia să facă ceva pentru totdeauna;
a ars încă atât de rău. (Ráz.) Lucrurile noastre merg prost și un eșec îl urmează pe celălalt (Vaj.) Eșuează. A văzut că protestantismul se înșela (Jégé) se afla într-o situație nefavorabilă. Când băieții au observat că este rău, au izbucnit (Zub.) Că a fost o situație proastă. Este rău, s-au gândit soldații. (Urb.) Este rău, e rău la noi. Sărăcia, foamea. (Pr. King) Nu a fost niciodată atât de rău încât nu ar putea fi mai rău. acc. Este rău de remediat când este prea târziu. (Kuk.)● (nu) ia, (nu) are pe cineva pentru ceva. (nu) vărsând ceva pe cineva: nimeni nu l-a reproșat că și-a anulat cuvântul. (Taj.)
6. neplăcut, neplăcut;
enervant: Toată lumea știa că privirea lor i se va potrivi rău. (Urb.) Când era doar într-o cămașă, era greu pentru o persoană să se uite la el. (Švant.);
cioburi sparte de oale vechi, cu miros urât (Vaj.);7. astfel încât sănătatea, viața, greața corporală, nesănătoase, bolile să fie puse în pericol: z. a simți;
O, este foarte rea, foarte rea (Vaj.) Este grav bolnavă;
(din stomac)● sunați. rău-rău foarte rău: rău-rău face cuiva mult rău;
A pufnit urât și i-a strigat (Mňač.) Foarte grosolan, ostil;
există critici rău-rele, furie (prea mult);
Dacă ne prind, va fi rău-rău (Jégé) vom obține o bătălie. Bătrânul rege a văzut că este rău-rău (Karv.) Că este o situație proastă, nefavorabilă. A fost rău-rău cu asta. El este deja în cealaltă lume (Jégé) era grav bolnav.rău (național și rău), -ého mijloc.
1. răul, disconfortul, nenorocirea;
păcat: o femeie salvează un bărbat de mult rău. (Tim.) Pe măsură ce li s-a scurs sângele, ar fi simțit că „răul” bolii (Taj.) Dispare;
încercați bine și rău;
a distinge binele de rău;Al 2-lea apel. făptură rea, ființă rea;
ce vine de la o ființă rea (op. bine): Cine ești tu? Dacă ești bun, spune, și dacă ești rău, nu vei merge bine! (Kuk.) Răul se estompează, monstrul este chinuit de roi. (Stea.) Dumnezeu să fie cu noi și răul departe! vorbirea oamenilor superstițioși și credincioși la ideea de forțe impure (diavol)leneș, -ie, -ejú dok. deveni leneș: mental z.;
Era atât de leneșă, încât nici măcar nu se uita în jur când ai vorbit cu ea. (Taj.) Căldura verii era insuportabilă, totul devenea leneș, slab. (Skal.)1. geol. rocă fragmentară cimentată din diferite componente (granit, gneis, porfir, bazalt etc.), conglomerat;
2. peior. ceva neomogen combinat într-un singur întreg, lipit;
aurar: Muncitorii au mâncat prosoape. Cu toate acestea, au fost și cei care nu au avut nici măcar acest conglomerat de cenușă, cartofi, varză și fulgi de ovăz. (Pr. King) lucrări de fantezie și spontaneitate pustie, conglomerate mai mult sau mai puțin aleatorii de recuzită și costume (Fel.);1. ceva lipit, conectat;
loc lipit: z. de pietre mici;2. peior. ceva neomogen combinat într-un întreg, ceva superficial, asamblat neprofesionist, un aurar: lucrarea este cu diverse motive;
Ea mormăi ceva spre lauda bărbatului;
un fel de lipire distorsionată de cuvinte. (Numara)