8 rezultate găsite (1 pagină)
clasa 1. grup mai mare de animale, obicei. ungulate care trăiesc mai ales împreună • turmă: turmă, turmă de vite
grup 1. mai mulți indivizi al. lucrurile împreună: grup de studenți, grup de copaci • vorbesc. grup: un grup merge de-a lungul drumului, un grup de călăreți • coloană • convoi (grup la rând, vehicule obișnuite): o coloană lungă de mașini • o haldă • expr.: grămadă • grămadă • turmă (grup dezordonat): mulțime, grămadă, grămadă de spectatori • ciudat. familie (grup de persoane înrudite)
p. de asemenea, compania 2
turmă 1. p. črieda 1 2. p. grupul 2
masa care conține un număr mai mare, raportat la un număr mai mare (oameni, obiecte, fenomene etc.): transport public, evenimente de masă • comun • colectiv (op. individual): masă, comun, tur colectiv • masă • mulțime • pejor.: turmă • turmă (referitoare la masă, mulțime, turmă): mass-media; psihoza mulțimii; turmă, imitația turmei unui stil străin • cărți. corporativ: plecare corporativă • efective (efectuate în efective) • avalanșă • avalanșă • se diluează. avalanșă: efectiv, emigrare avalanșă • serial (aplicabil seriei, nu unic): studii în serie • epidemie: infecție epidemică
masa 1. implicând majoritatea unei anumite comunități de oameni • folk • la nivel de societate: mișcarea are o bază de masă, populară, la nivelul întregii societăți; fotbalul este un sport popular, de masă, la noi
2. implicând un număr mare (de obicei persoane) • masă • multiplu: masă, mormânt comun; masă, crimă multiplă • mare • imensă • numeroasă • largă (cu un număr mare): participare în masă, mare, imensă, largă • mulțime • peior turma: masă, scene de mulțime (în film); masă, reacție turmă a mulțimii • colectiv (op. individual) • comun (op. individual): masă, muncă colectivă; o scăpare comună în masă