Hipertensiunea arterială pulmonară (HAP) este o boală rară care determină o creștere a rezistenței în vasele pulmonare și o creștere a presiunii în circulația pulmonară. Reducerea fluxului sanguin către plămâni este însoțită de o cantitate insuficientă de oxigen în organism. Ca urmare, pacienții suferă de letargie, dificultăți de respirație și performanță fizică scăzută. Dacă este lăsat netratat pentru HAP la doi sau trei ani după diagnostic, acesta provoacă insuficiență cardiacă care pune viața în pericol. Diagnosticul precoce și tratamentul adecvat sunt importante pentru progresia bolii și pentru prognosticul ulterior.

penumologie

  • Acasă
  • Boli și simptome rare
  • Cardiologie și penumologie
  • Hipertensiune arterială pulmonară

Cauze

Ce se întâmplă în hipertensiunea pulmonară (HAP)?

Hipertensiunea pulmonară apare atunci când tensiunea arterială medie în artera pulmonară crește peste 25 mmHg în repaus (presiunea normală este

Există patru tipuri de hipertensiune pulmonară. Hipertensiunea arterială pulmonară este unul dintre tipuri și este împărțită în continuare în următoarele subgrupuri:

  • Idiopatic
  • Ereditar
  • Asociat
  • Indus de medicamente și toxine

Simptome

Principalele simptome ale acestei boli sunt oboseala extremă și dificultăți de respirație, care pot atinge un grad atât de mare încât poate fi necesară o susținere a respirației artificiale.

Alte simptome care pot fi prezente:

  • Ameţeală
  • Oboseală
  • Umflarea gleznelor și picioarelor
  • Leșin
  • Senzație de presiune pe piept

Diagnostic

Dacă un pacient este suspectat de hipertensiune pulmonară (datorită performanței fizice afectate și respirației afectate), va fi necesară o examinare fizică cuprinzătoare și o evaluare a datelor anamnestice. În plus față de antecedentele familiale, este, de asemenea, foarte important să furnizați informații despre toate medicamentele pe care le-a luat și le ia pacientul și despre posibilul abuz de substanțe. .

Alte examinări posibile:

  • ECG (electrocardiogramă)
  • Examinarea cu ultrasunete a inimii - ecocardiografia este o examinare extrem de informativă, care nu provoacă stres pacientului
  • Radiografie (radiografie toracică)
  • Testele de laborator, cum ar fi hemograma (CA), parametrii de coagulare, constatări hepatice (diagnostice), testul anticorpilor, testul HIV (dacă există un profil de risc relevant)
  • Analiza gazelor din sânge
  • Examinarea funcțională a plămânilor
  • Tomografie computerizată de înaltă rezoluție (HRCT)
  • Ventilație - scanare prin perfuzie
  • Angiografie
  • Cateterism cardiac

Viata de zi cu zi

Viata de zi cu zi

După ce pacientul a fost diagnosticat cu hipertensiune arterială pulmonară, pacientul trebuie să învețe cum să se adapteze la noua situație.

Activitatea fizică intensă trebuie evitată, deoarece plămânii nu mai sunt capabili să asigure organismului suficient oxigen. Dificultățile de respirație sunt un semn clar că ar trebui oprită activitatea intensă. Cu toate acestea, este foarte important ca pacientul să facă în mod regulat exerciții fizice ușoare și să meargă la plimbări regulate pentru a menține forța musculară și a susține circulația sângelui.

Dieta ar trebui să fie bogată în fibre, vitamine și oligoelemente. Aportul de sare trebuie redus.

Alcoolul poate fi consumat doar în cantități mici.

Greutatea corporală trebuie verificată la intervale regulate, de preferință la aceeași oră în fiecare zi. Creșterea bruscă în greutate poate fi un semn al deteriorării funcției inimii și a rinichilor.

Fumatul activ și pasiv trebuie evitat.

Dacă pacientul planifică o mamă, este foarte important ca ea să consulte mai întâi un medic specializat în tratamentul HAP, dat fiind că HAP prezintă un risc crescut pentru viitoarele mame și copiii lor nenăscuți.

Recomandări dietetice pentru pacienții cu hipertensiune pulmonară

Un diagnostic de hipertensiune pulmonară determină o schimbare a stilului de viață pentru mulți oameni. Mulți pacienți se întreabă adesea ce ar trebui să mănânce. Nu există o „dietă pulmonară cu presiune ridicată” specială, dar există măsuri nutriționale care pot face viața de zi cu zi mai ușoară, mai ales atunci când facem față diareei și atât pierderii poftei de mâncare, cât și a greutății.

Ce puteți face dacă aveți diaree?

Diareea apare atunci când trei sau mai multe mișcări intestinale libere sau apoase apar în 24 de ore. Consistența scaunului este neformată, ceea ce înseamnă că este moale sau subțire. Diareea persistentă are ca rezultat pierderi semnificative de lichide și electroliți. Pentru a compensa aceste pierderi, se recomandă băuturile izotonice (băuturi electrolitice), deoarece organismul poate absorbi acest lichid mai bine decât apa pură sau ceaiul.

Alcoolul este deosebit de important atunci când aveți diaree și cantitatea recomandată este de cel puțin 1 până la 1,5 litri pe zi!

Băuturile la temperatura camerei sunt optime, iar băuturile carbogazoase vor provoca flatulență.

Evitați să beți cantități mari simultan, în loc să beți regulat pe tot parcursul zilei.

  • Lăsați întotdeauna ceaiurile să se infuzeze timp de 10-15 minute!
  • Ceai negru: Se lasă la infuzat 10-15 minute, astfel încât acidul tanic (care poate irita intestinul) să fie dizolvat
  • Ceai verde
  • Ceai de mușețel (antibacterian)
  • Ceai de căpșuni sau frunze de mure (conține taninuri, se poate obține de la farmacie)
  • Ceai de fenicul sau ceai mixt de anason, fenicul și semințe de chimen în părți egale
  • Ceai din afine uscate (disponibil în farmacie): 8 linguri de afine uscate + 35 g glucoză + sare cuțit + 1 litru de apă

Băuturi mai puțin potrivite:

Aceste băuturi nu sunt potrivite pentru scaunele cu vâscozitate redusă, deoarece conțin prea puțin zahăr și minerale:

  • Băutură pură și apă minerală
  • Ceai neindulcit
  • Băuturi ușoare precum Gröbi, Cola light/zero, dieta Schartner etc.

Produse alimentare recomandate în timpul fazei de diaree:

Când digestia este intensivă, alimentele ușor digerabile sunt o opțiune mult mai bună. În această fază, ar trebui să vă abțineți mai degrabă de la mâncăruri copioase gătite acasă, mai ales dacă este unt gras, gras și stimulant.

Condimentele precum sarea de ierburi, pătrunjel, mărar, nucșoară măcinată, chimion și legume măcinate (morcovi, țelină) și, de asemenea, dovleacul, dovlecelul/dovlecelul și feniculul sunt în general bine tolerate.

Pectinele susțin funcția intestinului.

Ele ajută la îndepărtarea produselor nocive de descompunere din intestin și asigură hrană pentru flora intestinală sănătoasă. De asemenea, cresc absorbția apei din intestin în sânge.

Pectinele sunt conținute în măr cu coajă, banană, morcov, afine (în special uscate) și gemuri.

Produse alimentare care încetinesc funcția intestinală:

  • Produse din făină albă (pâine albă, pâine prăjită, pisici, pâine din ziua precedentă, Soletti,)
  • Cartofi, piure/piure (cu apă sau lapte fără lactoză, fără unt!)
  • Orez alb, paste - fierte moale
  • Mâncare cu textură groasă/supă (orez, fulgi de ovăz, gri)
  • Supă de morcovi, terci de morcovi - gătită mult timp!
  • Legume piure sau aburite (țelină, spanac, dovleac, dovlecei, salate, morcovi)
  • Mousse sau compot de afine
  • Banana, măr ras (radeți foarte fin cu coaja și lăsați-l cu siguranță să se rumenească!). În plus, cu biscuiții zdrobiți acest lucru face un desert delicios!
  • Prajitura, ruleta de burete
  • Carne de pasăre slabă sau vițel, carne de porc slabă
  • Pește slab aburit (știucă, placă, cod)
  • Brânză smântână cu conținut scăzut de grăsimi, brânză de vaci - de preferință fără lactoză
  • Cacao, ciocolată neagră

COVID-19 și PAH

Având HAP nu crește riscul de a prinde coronavirus, care este denumit și COVID-19. Deoarece COVID-19 este un virus nou, nu există imunitate în societate, ceea ce înseamnă că întreaga populație umană este predispusă la infecții. După o infecție cu COVID-19, severitatea simptomelor poate varia de la foarte ușoară (sau chiar fără simptome deloc) la severă. Persoanele mai în vârstă sau care au afecțiuni medicale cronice existente, cum ar fi bolile cardiace sau pulmonare sau diabetul, pot prezenta un risc mai mare de boli grave. Desigur, pacienții cu HAP tind să aibă un risc mai mare. Prin urmare, îndemnăm pacienții cu HAP să rămână ACASĂ. Pacienții cu HAP ar trebui să fie precauți și să încerce să evite orice risc de infecție! COVID-19 se răspândește în principal prin picături respiratorii atunci când oamenii tusesc sau strănut. În mod normal, simptomele COVID-19 încep la 2 până la 14 zile după expunere. Aceste simptome includ, dar nu se limitează la, febră, oboseală, tuse uscată, dificultăți de respirație sau dificultăți de respirație.

Recomandări generale:

  • Respectați și țineți pasul cu tratamentele obișnuite, conform recomandărilor medicului curant.
  • Concentrați-vă pe o dietă sănătoasă și mențineți-vă bine hidratat conform indicațiilor medicului curant.
  • Rămâneți acasă cât mai mult posibil, evitând orice contact inutil cu alte persoane.
  • Nu este recomandat ca persoanele sănătoase să poarte o mască de față pentru a se proteja de boli respiratorii, inclusiv COVID-19. Cu toate acestea, este foarte recomandabil să purtați o mască dacă sunteți infectat pentru a-i proteja pe ceilalți.

Ce măsuri generale de prevenire ar trebui să ia oamenii?

Următoarele măsuri preventive simple pot ajuta la minimizarea răspândirii COVID-19:

  • Spălați-vă mâinile des și cu săpun, spumând atât fața, cât și partea din spate a mâinilor și a degetelor timp de cel puțin 20 de secunde - în special după ce ați fost în locuri publice.
  • Dacă săpunul nu este disponibil, utilizați un dezinfectant pentru mâini care conține cel puțin 60% alcool.
  • Asigurați-vă că toți cei din jur practică tehnici bune de spălare a mâinilor.
  • Evitați contactul strâns cu oricine cu simptome respiratorii, cum ar fi tuse, răceli sau infecții toracice în curs.
  • Stați acasă dacă sunteți bolnav sau aveți chiar și cele mai mici simptome asemănătoare gripei.
  • Mențineți o distanță de cel puțin 1 metru față de alte persoane.
  • Folosiți un șervețel pentru a vă acoperi gura și nasul dacă tușiți sau strănut și apoi aruncați-l imediat după aceea, alternativ puteți strănuta în mânecă/cot.
  • Încercați să evitați să vă atingeți cât mai mult posibil ochii, nasul și gura cu mâinile.
  • Evitați locurile în care este posibil să existe un risc crescut de expunere, cum ar fi mulțimile, în special în zonele slab ventilate.

Ce precauții suplimentare ar trebui să ia pacienții cu hipertensiune pulmonară?

Persoanele cu boli respiratorii, cum ar fi hipertensiunea pulmonară, nu par a fi mai expuse riscului de a contracta COVID-19 decât publicul larg. Cu toate acestea, dacă prind COVID-19, este mai probabil să sufere de simptome severe.

Prin urmare, pacienții cu boli respiratorii trebuie să ia măsuri suplimentare de precauție pentru a reduce riscul de infectare cu COVID-19. Pe lângă măsurile preventive generale enumerate mai sus, acestea ar trebui:

  • Asigurați-vă că sunt la curent cu prescripțiile repetate
  • Faceți provizii pentru medicamentele și consumabilele necesare care pot dura câteva săptămâni
  • Evitați aglomerația și călătoriile neesențiale
  • A STA ACASA!
  • Acei pacienți cu probleme respiratorii existente ar trebui să poarte măști de față numai atunci când este necesar, deoarece pot îngreuna respirația.

Sfaturi pentru membrii familiei și îngrijitori

Membrii familiei și îngrijitorii persoanelor cu boli cronice, cum ar fi hipertensiunea pulmonară, ar trebui să ia măsurile de precauție adecvate și să aibă grijă suplimentară pentru a evita aducerea COVID-19 acasă. Ar trebui să monitorizeze în mod constant pacienții și să stocheze medicamente și alte provizii necesare care pot dura câteva săptămâni. Depozitarea alimentelor suplimentare neperisabile poate ajuta la minimizarea deplasărilor la magazin alimentar. Persoanele care prezintă simptome de COVID-19 sau care au fost expuse la COVID-19 (de exemplu, au fost în contact fizic cu persoanele infectate cu COVID-19) ar trebui să înceteze imediat să-și viziteze rudele/pacienții cu HAP până la finalizarea perioadei de autoizolare.

Ce ar trebui să facă persoanele bolnave?

Dacă simptomele sunt prezente și se confirmă diagnosticul COVID-19, pacienții trebuie să urmeze acești pași pentru a preveni răspândirea infecției:

  • Rămâneți acasă, de preferință într-o cameră separată care nu este împărtășită cu ceilalți și izolați-vă, cu excepția îngrijirii medicale.
  • Evitați zonele publice și transportul public.
  • Limitați contactul cu animalele de companie și animale.
  • Evitați partajarea obiectelor personale.
  • Acoperiți tuse și strănut cu țesuturi și aruncați-le în mod corespunzător.
  • Igienați mâinile în mod regulat.
  • Dezinfectați suprafețele, cum ar fi telefoane, tastaturi, toalete și mese.
  • Oamenii ar trebui să sune înainte înainte de a vizita spitalul pentru o programare. În acest fel, spitalul poate lua măsurile necesare pentru a preveni răspândirea infecției.
  • Pacienții care au confirmat COVID-19 ar trebui să poarte măști de față la ieșire.