vrednic, bine, bine vino. m. forma substantivului k vrednic (numai într-un predicat cu verbul a fi) a fi vrednic:
1. (ce, cui) a merita, a merita: Este demn de pedeapsă. (Taj.) (Nu) îți place de el (Demka). (Furgonete.)
2. Aveți un preț, o valoare, costa ceva: Cel mai rău lucru este că nu știm ce valorează (hanul). (Kuk.) Experiența ta merită mai mult pentru noi decât aurul. (Skal.)
accesorii demne (cu nedefinit) merită, merită: h. fă ceva, h. să ne gândim la asta, merită menționat asta.
Gradul 1 în vreun sistem (de ex. Oficial, militar), obișnuință. asociat cu un anumit titlu;
funcție (de obicei superioară): academică, doctorală, ministerială, de stat, de serviciu, militară h.;
episcopal, cardinal;
regal, aristocratic h.;
da cuiva niste h.;
scapa de cineva h-i;
2. învechit. valoare, preț: În clasele superioare există idolatrie a națiunilor occidentale, fără un sentiment de auto-valoare și fără dorința de a fi singuri. (Zab.);
1. prețul lucrului exprimat în bani: piață, schimb, cumpărare h.;
h. obiecte de valoare, bani, monede, timbre, timbre;
estimat h. determinat prin estimare;
h nominală. marcat, marcat de ex. pe monedă, la prezență etc;
2. sens, importanță: literar, artistic, istoric, științific, practic, tehnic h. ceva;
3. Personalitate, utilitate: hrănitor h. mese, calorice h. cărbune, utilitate h. cereale, reproducere h. bovine;
4. mn. Nu. obicei. în ceva valoros, valoros, ceva care are valoare;
active (în termeni concreți și abstracte): financiar, economic, imobiliar;
cultural, moral h-y;
5. ekon. cantitatea de lucrări abstracte necesare social conținute în bunuri: legea h-y;
6. mat. valabilitate: permanentă, instabilă, reciprocă h.;
h absolut. numere indiferent de semn (plus al. minus);
valoare adaugata m.: sistem h;
h. lege lege a valorii
merită, -í, -ia ned. (ce, cine) să afle, estimează valoarea, sensul, prețul a ceva al. cineva;
aprecia, evalua: h. activitate, muncă, performanță;
înalt, pozitiv cineva h.;
hodno titeľ, -a, mn. Nu. -li omule. r. dilua. cine evaluează ceva: h. poezie (Kost.)
o mulțime de tot. m. ekon. crearea de valoare: munca este esența creatoare de valoare a bunurilor
sosire demnă. m. demn de credință, încredere, de încredere: h. martor, h-á persoană;
h. traducere, transcriere, mesaj h-á, mărturie h-é, surse h-é;
hist. al h-lea loc în care documentele au fost verificate în Evul Mediu;