Scurt dicționar al limbii slovace

1. mușchi conic gol în piept care controlează circulația sângelui prin contracțiile sale: s. Uman, presiune s-a, s. bătăi, s-a transplant;
cu. l-a oprit;
cu. este lovit (ca un ciocan, ca un clopot);
apel telefonic. bolnav de s.;
cu. doare și pren. supraviețuiește sufletului. durere;

timp

pren.: partea corpului în inimă, piept, sâni: apucați s.;
l-ai apăsat pe s.;
poet. (doi) iubitor s-ia (doi) iubitor

Cartea 2 duš., viață emoțională și interes, emoție: mama s.;
pune în ceva întreg (al tău) cu.

3. fam. adresându-se unei persoane drăguțe: p. a mea, întoarce-te curând!

4. ce (forma) seamănă cu o inimă: mele s.;
cu. partea de clopot;
Hartă. card cu semn de inimă roșie

5. hrana pentru inima animalelor: s. și smântână

Cartea 6 mijlocul. parte, mijloc: în munții s-i, țara din s-i a Europei

● au s. ca o piatră, au o piatră dură. a fi insensibil, nemilos;
au moale, auriu, credincios, nobil. fii bun, credincios, nobil;
au s. a fi om la locul potrivit;
să nu ai s., s-a, să fii fără s-a să fii insensibil;
de la s-a, de la s-a, de peste tot s-a sincer;
cu un s-o greu nu-i place;
cu un ușor s-un fără reținere;
lua, ia, ia ceva la s-u (începe) a lua în serios;
să asculți vocea lui s, să urmezi vocea lui s și să urmezi emoția;
→ se află pe s-i;
→ deschis pentru cineva în fața cuiva cu.;
pierde s. a se îndrăgosti;
a avea, a purta pe cineva în s-i să-i placă;
au s. numai în gât (de frică etc.) să fie puternic stârnit;
→ adăugați la s;
→ renunță la s-a;
ce ai pentru s-i? a) ce te deranjează? b) ce vrei să spui? a avea pe cineva greu cu. a fi furios cu el, a-l uda cu ceva;
cu. sângerarea sa trăiește un suflet mare. durere;
sparge pe cineva cu. a) a-l lega cu dragoste b) a răni;
înjunghie pe cineva într-un s-a;
au s. pe loc să fie mulțumit;
au ce face. raci toate dorite din abundență;
a căzut → o piatră din s-a;
adică → chestia lui s-a;
purtarea unui copil sub s-om este însărcinată;
el este ușor pe s-i, la s-i, în jurul s-a este vesel;
e greu cu s-i, la s-i, în jurul s-a e trist;
în colț, în adâncime s-a secret, ascuns;
nu trebuie să plece acum, nu-i poate da, nu poate pleca acum;
expr. cu. a căzut speriat în pantaloni;
ceea ce ochii nu văd, (it) p. Nu au fost;
ce pe s-i, ce pe limba spune, ce gândește el;
în → limba miere, în s-i otravă;

acc din inimă.: cu. geamăt

  • Regulile ortografiei slovace

    heart —a sŕdc s.; cardiac

    Dicționar al limbii slovace (din 1959 - 1968) 1

    1. organ central al fluxului sanguin, având forma unui con turtit neregulat, plasat în piept: s. Uman, P. animale, sănătoase, bolnave s.;
    activitate s-a, boli, tulburări s-a, chirurgie s-a;
    ventriculul drept, stâng s-a;
    contracția s-a;
    cu. bate, bate, aruncă, breton, expr. tremurături (calm, rapid, înspăimântat, de bucurie, de emoție etc.);
    cu. bătând ca un ciocan foarte, puternic;
    mă înjunghie în s-i;
    răspândirea bolii s-a;
    înfrânge s-a;
    șuierat. a încetat să mai bată a murit;
    pren. cu. (sa) a stors, s-a retras, a închis, p. gâtul îi bate cu senzații de durere, teamă, anxietate etc;
    cu. el suferă dureri psihice;
    cu. el este pe cale să sară la senzația de bucurie intensă, de mare emoție;

    pren. parte a corpului la inimă, partea stângă a pieptului: apucați s., apăsați mâinile pe s.;
    Ea își pune urechea la inima lui. (Ráz.) Tera proastă! A exclamat Genka, apăsând involuntar umbrela pe inima ei. (Gheaţă);
    a da vina pe cineva cu a) o îmbrățișare, b) având grijă cu drag de cineva;

    2. (fam.) Adresându-se unei persoane drăguțe și familiare: Ira mea, inima de aur, ce porunci să faci? (Vaj.) Inima mea, mă îmbrac. (Al.)

    3. ceva cu forma de al. alte caracteristici seamănă cu inima: s. clopot;
    o inimă metalică în clopotniță (Fig.);
    inimi de turtă dulce;
    Există o inimă sculptată în frontonul acoperișului de pe stradă. (Gab.);

    Hartă. tipul cartelei rosii;

    capitolul 4 centrul a ceva, cea mai importantă parte a ceva, centrul;
    cu. Europa să se afle în mijlocul Europei;
    Engelschalk a mers, sperând să ajungă fără obstacole în inima fortificațiilor. (Jégé) Cu cât au ajuns mai departe, cu atât s-au apropiat de inima pădurii. (Hor.);

    ritm cardiac m. k 1: p. mușchi, s-á ventricul, s-échlopne, s-á cavitate, s. ritm cardiac, activitate s-á, p. convulsie, boală s-á, eroare, înfrângere s-á;
    k 3: urme roșii ale inimii rămase după rujul (Štef.) al formei inimii;
    Hartă. s-é as roșu cu semn de inimă

    sosire sfâșietoare. m. mărturisind o mare durere, acționând foarte dureros, înduioșător de trist, sfâșietor: p. plâns, plângând, suspinând, suspinând, plângând;
    cântec s-á (Stea);
    s-é disperare (Hec.);
    cu. škrek (Urb.);

    sfâșietor, -a, -e vin. m. mărturisind dureri mari, acționând foarte dureros, sfâșietor, dureros, jalnic: p. plâns, țipând, plângând;
    s-un zvon, s-o dramă., s-o pledoarie;
    s-e gemut;
    scena s-e (Heč.);