Strămoșii noștri știau deja că laptele acru are efecte benefice și îl foloseau.
Kumii din Mongolia sau chefirul caucazian nu făceau parte doar din dieta zilnică, ci și un medicament, iar prețul lor putea fi compensat de aur. Culturile de fermentație au fost transmise din generație în generație și au fost considerate bogății familiale. De pe vremea lui Pasteur, care a descris prima dată specia Lactobacillus, s-au schimbat multe în cercetarea probioticelor și a efectelor acestora asupra corpului uman. În r. În 1974, termenul de probiotice a fost folosit pentru prima dată în sensul pe care îl cunoaștem astăzi. A apărut din cuvintele grecești pentru = pre și bio = viață.
Organisme vii
Ceea ce știau strămoșii noștri a fost confirmat, în special în ultimii 20 de ani, de experimente științifice și studii clinice - bacteriile probiotice au efecte benefice asupra corpului uman. Probioticele sunt definite ca organisme vii care, atunci când sunt administrate în cantități suficiente, determină o îmbunătățire a sănătății pacientului. Produsele lactate nepasteurizate (bryndza, žinčica) sunt o sursă bună de probiotice în dieta noastră naturală.
Pentru ca probioticele să-și îndeplinească misiunea în corpul uman, trebuie îndeplinite mai multe criterii. Cantitatea de bacterii „bune” prezente este doar una dintre ele. Prin urmare, este mai avantajos să folosiți abilitățile terapeutice și preventive ale bacteriilor lactice sub formă de suplimente nutritive. Folosesc tulpini probiotice sigure și eficiente care pot fi combinate pentru a-și multiplica efectele pozitive. Avantajul este și posibilitatea de a le utiliza în caz de intoleranță la produsele lactate.
O condiție esențială pentru eficacitatea preparatului probiotic este dacă bacteriile probiotice prezente pot supraviețui trecerii prin tractul digestiv și pot ajunge la intestinul gros, care este locul lor de funcționare, în care trebuie să fie vii, capabili de multiplicare și colonizare temporară. . Acestea sunt protejate de acizii stomacului și de bilă în preparatele probiotice fie printr-o capsulă enterică (acestea nu trebuie vărsate din aceasta), o matrice polizaharidică, fie de bacterii rezistente la pH-ul gastric acid datorită faptului că sunt sub formă de spori.
Dacă bacteriile probiotice intră intacte în intestinul gros și aderă la suprafața acestuia, ele pot coloniza temporar intestinul și astfel pot afecta în mod semnificativ sistemul imunitar al corpului uman. Ele pot influența pozitiv cursul dermatitei atopice sau alergiilor alimentare, pot reduce incidența diareei călătorului și a diareei asociate tratamentului cu antibiotice.
Includerea probioticelor în dieta zilnică este un pas necesar nu numai pentru pacienții cu risc, ci și pentru persoanele sănătoase. Cu toate acestea, dacă vrem să fim siguri că probioticele intră în colon funcțional și în cantități suficiente, este mai bine să căutăm preparate farmaceutice sub formă de capsule sau tablete. De asemenea, trebuie uitat că bacteriile „prietenoase” pot fi tratate temporar în intestinul nostru, așa că se recomandă utilizarea repetată și regulată ca prevenire.
Bacteriile probiotice
- bifidobacterii
- lactobacili
- sacharomyces
- streptococ termofil
- enterococ
- bacil coagulans