stat

Pentru a atenua consecințele economice negative cauzate de răspândirea COVID-19, statul ia continuu diferite măsuri socio-economice. Prin introducerea unor modificări în Legea cu privire la asigurările sociale, statul scuteste angajatorul de obligația de a plăti angajaților despăgubiri pentru venituri din cauza incapacității de muncă care apare în actuala situație de criză. Statul oferă angajatorilor posibilitatea de a solicita o parte din asistența socială, prin care vor rambursa parțial costurile de compensare a salariilor angajaților. Ce schimbări sociale privind angajații au adus în ultimele săptămâni? Ce tipuri specifice de asistență socială poate solicita un angajator și care este conținutul acestora? Poate un angajator să solicite asistență socială pentru fiecare angajat, indiferent dacă i se atribuie un loc de muncă? Modul în care angajatorul ar trebui să procedeze atunci când solicită asistență socială?

1.) Așa-numitul prima asistență socială (modificări în Legea privind asigurările sociale):

  • Scopul primei asistențe sociale a fost cel puțin parțial atenuarea efectelor negative asupra angajatorilor și, în același timp, îmbunătățirea situației financiare a angajaților ca beneficiari de prestații de boală sau asistență medicală.

A) angajator în timpul unei situații de urgență, stare de urgență sau stare de urgență (denumit în continuare "situație de criză„) nu acordă salariatului nicio compensație de venit pe perioada incapacității de muncă:

  • din prima zi de recunoaștere a incapacității de muncă din cauza bolii sau a vătămării corporale, dispunând o măsură de carantină sau izolarea, angajatul a dreptul la prestație de boală asigurat de Agenția de Asigurări Sociale;

(b) modificări ale dreptului membrilor personalului la prestații de boală:

(c) un membru al personalului în momentul preluării indemnizației de îngrijire menționate la litera (b) de mai sus nu este obligat să plătească prime

  • pentru asigurarea de boală, primele de asigurare de pensie și primele de asigurare pentru șomaj; cu toate acestea, aceste asigurări durează pentru angajat fără întrerupere.

2.) Așa-numitul a doua asistență socială (măsura Ministerului Muncii, Afacerilor Sociale și Familiei din Republica Slovacă [denumit în continuare "măsura Ministerului Muncii și Afacerilor Sociale din Republica Slovacă] nr. 1„):

Inițial, declarația pe afirmație a inclus și condiția ca societatea să nu fie în dificultate la 31 decembrie 2019, dar, începând cu 21 aprilie 2020, Comisia Europeană a exclus-o din declarația pe declarație pe afirmație. [5]

Prin depunerea cererii, angajatorul declară că toate datele menționate în cerere, inclusiv datele menționate în declarația pe propunere, sunt adevărate - nu este necesară o confirmare specială pentru a dovedi aceste fapte. Furnizând informații incorecte sau înșelătoare în mod intenționat, angajatorul poate pus în pericol de urmărire penală pentru infracțiunea de fraudă, fraudă subvenționată sau prejudiciul intereselor financiare ale Uniunii Europene în temeiul Legii nr. 300/2005 Col. Cod penal modificat.

3.) Așa-numitul a treia asistență socială (kurzarbeit sau măsură MPSVaR SR nr. 3):

  • Un angajator care își păstrează locurile de muncă într-o situație de criză chiar și în cazul întreruperii sau reducerii activităților sale operaționale poate solicita

(a) o indemnizație pentru menținerea postului de membru al personalului (măsura 3A):

(b) o indemnizație forfetară pentru a acoperi o parte din cheltuielile de personal ale fiecărui membru al personalului, având în vedere scăderea cifrei de afaceri (măsura Ministerului Muncii și Afacerilor Sociale din Republica Slovacă nr. 3B), dar nu mai mult de 540 EUR pe lună pe angajat