3 teorii interesante despre originea pastei italiene Carbonara
Excelente, dar în același timp atât de simple, acestea sunt popularele paste italiene Carbonara, cunoscute și sub numele italian „Pasta Carbonara”. Este un paste format din patru ingrediente de bază, care sunt paste, slănină, ouă și piper negru. Cu toate acestea, istoricii culinari își dezbat adevăratele origini de câteva decenii. Vă prezentăm cele mai interesante 3 teorii despre originea lor.
Carbon, Carbonari, Carbonara
Chiar prima ipoteză s-a mutat la etimologia cuvântului italian „carbon”, prin care putem înțelege cărbune, din care derivă un alt cuvânt italian „carbonari”. Cu toate acestea, Carbonari nu erau doar un fel de mineri de cărbune, ci mai presus de toate muncitori, resp. muncitori care produceau cărbune adânc în munții italieni. În munca lor, acești bărbați puternici au consumat mult mai multă energie decât o persoană obișnuită și, prin urmare, au necesitat și un aport caloric mult mai mare. Soluția la problema lor ar trebui să fie pastele Carbonara, care sunt simple, rapide, dar mai ales bogate în grăsimi, carbohidrați și proteine.
Teoria americană a ouălor și a slăninii
Conform acestei teorii, descoperitorii originali ai pastei Carbonara sunt considerați soldați americani care, în timpul celui de-al doilea război mondial și al ocupației Italiei, din 1944 până în 1950, au primit provizii alimentare care conțin în principal ouă pudră și slănină uscată. Pentru a evita monotonia consumului de ingrediente limitate, au decis să le combine cu paste italiene omniprezente și ușor accesibile. Și astfel s-a creat pasta Carbonara! Sau nu ?! Această teorie are neajunsurile sale, în special faptul că pastele Carbonara, respectiv. pastele cu ou și slănină erau cunoscute de italieni cu mult înainte de război.
„Co caso e ova sbattute” - cu brânză și ouă bătute
A treia ipoteză este că pastele Carbonara (ca aproape orice fel de mâncare italiană modernă) provin din orașul Napoli, după cum o dovedește cea de-a doua ediție a cărții de bucate italiene de succes Cavalcanti, cu subtitlul Gătit acasă în dialectul napolitan din 1839. Este în acest rezervați că secțiunea „Pastele rapide” este dedicată preparării macaroanelor cu brânză și ouă bătute în maniera diferitelor variante, care includeau inevitabil șuncă, respectiv. Pancetă italiană sau șuncă de prosciutto.