răspuns

Stresul declanșează un răspuns de alarmă în organism care activează creierul, glandele endocrine, sistemul nervos și imunitar. Rezultatul este creșterea fluxului sanguin către mușchii scheletici necesari pentru atac sau evadare. Volumul circulant de sânge crește, de asemenea, ritmul cardiac crește și energia este eliberată.

Dacă stresul este pe termen lung, energia acumulată, care nu este utilizată, contribuie la dezvoltarea diferitelor boli ale civilizației, în special boli cardiovasculare, boli ale sistemului digestiv sau boli mintale.

Răspunsul la stres este diferit pentru fiecare persoană. Predispoziția genetică, abordarea vieții, educația joacă un rol ...

De asemenea, s-a constatat că un stimul adecvat pentru o persoană sănătoasă poate fi excesiv pentru un organism slăbit.

Răspunsul corpului la stres este împărțit în 3 faze:

  1. Faza de alarmă - mobilizare: corpul mobilizează apărarea și se pregătește pentru „luptă sau evadare”, elimină mai multă adrenalină, crește tensiunea arterială, ritmul cardiac, accelerează respirația, crește excreția de transpirație, sângele din zona organelor digestive se mută în mușchi.
  2. Faza de rezistență - rezistență și rezistență: corpul luptă cu factorul de stres și încearcă să se adapteze la acesta sau să îl depășească. Dacă această fază durează mult timp, starea se agravează și apar boli legate de stres, cum ar fi ulcerele de stomac, hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare, dar și deteriorarea sistemului imunitar.
  3. Faza de epuizare - corpul este stresat, ceea ce poate duce la apatie, depresie, resemnare și uneori chiar moarte.

Tipuri de stres

Stres negativ
este excesiv, de lungă durată, care poate avea un efect dăunător asupra sănătății mentale, fizice și spirituale. Atunci când nu sunt rezolvate, sentimentele de furie, frustrare, frică și tristețe generate de stres pot provoca o varietate de boli. Se estimează că stresul este cea mai frecventă cauză de boli și afecțiuni, care sunt motivul căutării unui medic de familie în până la 80 la sută din toate vizitele pacienților. Stresul este un factor care este parțial implicat în afecțiuni relativ minore precum dureri de cap, indigestie, manifestări ale pielii, insomnie, ulcere, dar joacă, de asemenea, un rol important în principalele cauze de deces în lumea occidentală - cancer, boli cardiovasculare, boli respiratorii ., accidentări, ciroză hepatică și sinucidere.

Stres pozitiv (eustres)
este foarte important în evocarea motivației și furnizarea de informații dacă stimularea acesteia are loc într-o situație dificilă. Sunt necesare tensiune și emoție, astfel încât să ne putem bucura de multe situații de viață, fără de care viața ar fi cu adevărat plictisitoare. Stresul creează, de asemenea, un sentiment de urgență și sensibilitate, care este necesar pentru a supraviețui în pericol, de exemplu atunci când mergeți pe un drum în trafic aglomerat sau conduceți pe vreme rea.

Stres dorit
cauzată de excepționalitatea situației induse (salt cu parașuta, drumeție alpină debilitantă, scufundări profunde și altele) evocă o stare de conștiință schimbată, depășind limitele de posibilități existente, locuri de încredere în sine pentru viața următoare

Stres prelungit
cu prelungire, alungire, cu cât durează mai mult, cu atât este mai mare probabilitatea unei boli psihosomatice

Boli cauzate de stres

Boli cardiovasculare
sunt probabil cea mai gravă problemă de sănătate asociată cu stresul. Principalele cauze ale bolilor de inimă includ fumatul și o dietă bogată în grăsimi, dar stresul este un factor indirect semnificativ. Tensiunea arterială crescută este asociată cu dezvoltarea arteriosclerozei sau întărirea arterelor. Arterioscleroza este rezultatul tensiunii arteriale în artere, care le îngustează treptat permeabilitatea. În cele din urmă, artera se blochează, ducând la dureri în gât, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă.

Sistemul imunitar
protejează organismul de infecții. Combate inamicii externi, cum ar fi virușii și bacteriile dăunătoare și cancerul. Stresul excesiv poate deteriora sistemul imunitar acționând asupra timusului. Pentru a regla imunitatea, produce celule albe din sânge numite celule T și produce, de asemenea, diferiți hormoni imuni. Răspunsul la stres transportă substanțele necesare către părți importante ale corpului care trebuie să facă față stresului, în special creierul, inima și mușchii. Ca urmare a activității reduse a celulelor albe din sânge, stresul ridicat poate provoca o reducere a rezistenței la infecții frecvente, cum ar fi răcelile, gripa și herpesul.

Astm
Crizele de astm sunt de obicei cauzate de o reacție alergică la antigeni precum polenul de iarbă și floră, spori de ciuperci, mătreață de animale și unele alimente, dar pot fi cauzate și de iritanti chimici din aer sau infecții ale tractului respirator. Stresul cronic reduce eficacitatea glandelor suprarenale și produce hormoni suprarenali antiinflamatori și antialergici, ceea ce face ca atacurile de astm să apară mai probabil.

Diabet
este cauzată de incapacitatea organismului de a digera corect zahărul, ducând la glicemia excesivă. Metabolismul zaharurilor este responsabil de hormonul insulină, care este secretat de pancreas. Majoritatea diabeticilor pot produce insulină, dar diverși factori limitează efectul acestui hormon, cunoscut sub numele de sensibilitate la insulină. Adrenalina face ca zahărul să fie excretat din ficat în sânge, iar cortizolul la rândul său reduce metabolismul glucozei în celule. Nivelurile ridicate de cortizol determină o sensibilitate redusă la insulină. Nivelurile ridicate de zahăr din sânge nu sunt periculoase pentru persoanele sănătoase normale, dar stresul cronic, combinat cu alți factori precum obezitatea, contribuie la o probabilitate crescută de a dezvolta diabet.

Bolile ulcerului
sunt asociate în mod obișnuit cu stresul, deși până în prezent nu a fost stabilită nicio legătură ireversibilă. În mod normal, mucoasa stomacului este acoperită cu un strat de mucus, care îl protejează de sucurile digestive și de enzimele utilizate pentru a digera alimentele. În timp, stresul cronic poate stimula supraproducția sucurilor digestive, care descompun mucusul protector și acționează asupra pereților tractului digestiv, rezultând ulcere.

Tulburări digestive
sunt asociate și cu stresul. Acestea includ: constipație, diaree și sindromul intestinului iritabil. Stresul cronic tinde să închidă complet sistemul digestiv și astfel activează problemele intestinale. Problemele cutanate se manifestă prin stresul crescând nivelul de toxicitate în organism și contribuind la dezechilibre hormonale, ambele având un efect vizibil asupra pielii sub formă de pete, eczeme, psoriazis, paloare excesivă și boli ale pielii.

Dureri de cap și migrene
Durerile de cap cauzate de tulpini repetitive sunt rezultatul anxietății, anxietății, suprasolicitării sau lipsei de ventilație. Durerea este rezultatul unor structuri sensibile la durere stimulate, cum ar fi mofturile membranei și nervii craniului și gâtului. Această stimulare poate fi cauzată de inflamație, îngustarea vaselor de sânge din cap sau de spasme musculare în cap și gât. Migrena este cea mai frecventă formă de cefalee vasculară. Aproximativ 60% din toți pacienții cu migrenă sunt femei. Crizele de migrenă par să provoace diferiți stimuli, cum ar fi stresul, oboseala, modificările vremii, foamea, menstruația, narcoticele, precum și contraceptivele care conțin estrogen și unele alimente precum brânza, alcoolul, ciocolata, care conțin substanțe care afectează vasele de sânge.

Sindromul premenstrual (PMS)
stresul poate fi exacerbat. Multe femei cu sindrom premenstrual prezintă niveluri anormale ale hormonului suprarenal aldosteron, care pot provoca unele dintre problemele de retenție excesivă de apă și creștere în greutate, dureri de sân și balonare în abdomen. Eliberarea suplimentară de aldosteron cauzată de stres va exacerba aceste probleme.

Depresie
poate fi cauzată de stres cronic, dar și de modificări fiziologice. Adrenalina și norepinefrina nu sunt doar hormoni suprarenali, ci și mesageri chimici către creier. Deficitul de noradrenalină este asociat cu depresia la unele persoane.

© DREPTUL DE AUTOR REZERVAT

Scopul cotidianului Pravda și al versiunii sale pe internet este să vă aducă știri actualizate în fiecare zi. Pentru a putea lucra pentru tine în mod constant și chiar mai bine, avem nevoie și de sprijinul tău. Vă mulțumim pentru orice contribuție financiară.