Scurt dicționar al limbii slovace

urs urs urs urs. nu va purta/nu va purta doc.

Ortografia slovacă

2. veni cu ceva, aduce: n-m la tine ziarul, n. (masa de prânz) pe masă

3. Când vă deplasați, păstrați-vă la suprafață, derivați: apă n-ie copac, vânt n-ie fum

5. purtați, în voi înșivă (ca denumire), fiți caracterizat de: biblioteca n-ie nume celebru, monument n-adică această inscripție;
copilul nu este numele tatălui, numele după tată se numește tată

7. (despre păsări) depune ouă, depune: găini (bine) n-ú

8. participă la ceva; urs: n. responsabilitate;
greu n-adică că .

9. Aveți o anumită autonomie: pușca n-adică departe

● abia ho → picioare n-ú;
n. → urme de ceva;
n. îndură-i crucea de greutăți, suferință;
ce (bun, nou) pentru noi n-te? ce esti n-ie? de ce vii (întrebare către primitori);
expr. cine sunt eu → diavolul n-ú? n. riscați pielea de pe piață;

1. mizați pe ceva în mișcare: n. pe cal, copilul este n-adică pe umerii tatălui

2. deplasați-vă încet în spațiu, plasați-vă: în spatele mașinii este n-adică un nor de praf;
parfum, muzica nu este departe

3. expr. a merge, a merge: fata este mândră n-ie

● zvonul n-adică din gură în gură răspândit;

  • Regulile ortografiei slovace

    urs urs urs urs purtat mugur. nu va purta și nu va purta doc.; a căra

    Dicționar al limbii slovace (din 1959 - 1968) 1

    urs, urși, urs, purtat, purtat, rozk. nes, mugur. Nu. va suporta, suporta ned.

    1. (pe cine, ce) să-l ții (pe spate, în mână etc.) și în același timp să mergi, să te miști (despre ființele vii): n. rucsac, bagaj, valiză;
    n. cineva, ceva în brațe, în mâini;
    n. pușcă (pe umăr);
    n. bebeluș pe mâini;
    n. ceva, cineva pe spate, pe o targă;
    n. transparent;
    pren. Ei au purtat povara și bucuria vieții pe umerii lor (Vaj.) A trăit viața cu dificultățile și bucuriile ei;
    pren. pe spate poartă șapte cruci (Tat.) are șaptezeci de ani

    ● expr. n. pune-și pielea (proprie) pe piață pentru a pune viața în pericol;
    a avea ceva de purtat (pe umeri) pentru a avea suficiente griji, dificultăți, suferințe;
    n. cap (mândru, mândru, în sus etc.) să meargă în poziție verticală, pren. fii mândru, îngâmfat;
    vorbire n. gajul a ceva de a fi un lider, de a sta în fruntea mișcării;
    a răspândi câteva idei;
    Ce te aduce aici? De ce vii?;
    apel telefonic. expr.: (în cap, în furie) Unde te poartă diavolul (te poartă diavolii)? Unde te duci, unde te duci? Diavolul îl poartă (pe al lor) din nou aici (diavolii îl poartă) din nou. Ce abur (diavol, diavol) te poartă (pe el, pe al lor) aici? despre o vizită nedorită (spre surprinderea sosirii cuiva);

    2. (ce către cine, unde) a merge, a veni la cineva cu un ziar, un mesaj, o misiune, un scop: n. salut, anunță, ziar, cuiva;
    Poate că ne aduci din nou ceva. (Kuk.)

    ● sunați. Ce (bine, bine, nou, nou) poți (noi) (pe mine)? întrebarea către primitori;

    3. (co. Pe cine) să se țină la suprafața sa și în același timp să se miște, să se deplaseze: apa poartă șlepuri, lemn;
    vântul poartă nori, nori, fum, praf etc.;
    Zbura pe stradă de parcă vântul îl purta. (Vaj.);
    neos. Am râs de ea când a purtat-o ​​(pe gheață). (Taj.);
    pren. cărți. Iubirea a purtat-o ​​sus (Kuk.) Înălțând-o. Numai speranța mă poartă (Al.) Îmi dă putere.

    4. (ce, cui) a fi suportul a ceva, a ține ceva, cineva de jos, a susține: stâlpul poartă bolta;
    (Stâncile) purtau trupul pustnic al pustnicului noapte după noapte. (Hor.)

    ● sunați. imediat ce mă poartă picioarele sunt foarte slab, încăpățânat;
    s-a dus (s-a dus, s-a dus) unde picioarele lui (ei, lor) l-au purtat fără scop;

    5. (ce) a avea în sine, a conține, a fi caracterizat de ceva: viața cu toate dificultățile pe care o aduce o mare schimbare (Zúb.) Biblioteca are un caracter cu adevărat internațional. (Vaj.) O mică cruce poartă o inscripție. (Taj.)

    ● n. numele cuiva (după cineva) a fi numit, a chema după cineva;
    n. urme de ceva pentru a manifesta influența a ceva: (Chipul) purta urme ale frumuseții de odinioară. (Zgur.)

    6. (ce) a aduce, a da beneficiu, a profita, a scoate la iveală: capitalul poartă dobândă, beneficiu;
    întreprinderea are un profit;
    pren. cooperarea dă roade aduce rezultate bune;
    Faptele rele dau roade (Jégé) aduc rezultate proaste, daune.

    7. (chiar și necondiționat) să depună, să depună ouă (despre păsări și alte câteva animale): găini, gâște, rațe etc. depun ouă, poartă bine (rău);

    8. (ce chiar și cu conjuncția care, când) suferă, poartă: n. consecințe;
    greu de suportat scandalurile (Cal.);
    n. bremä dne (Tim.);
    Îi era greu ca soția să-l aștepte gratuit acasă. (Zgur.) Iubea copiii și îi era greu să îi poarte când au murit. (Ráz.) Jano a purtat totul cu umilință liniștită. (Taj.)

    ● poartă (soarta) crucea (soarta) pentru a îndura suferința;
    n. vina pentru ceva pentru a fi vinovat de ceva;
    n. responsabilitatea pentru ceva care să fie responsabil;

    9. trage la o anumită distanță, are o prindere, raza de acțiune: pușca poartă o mie de metri, tunul, mitraliera transportă bine are lovituri precise, trage cu precizie

    1. a ține, a fi pe spate, pe umerii cuiva, ceva, a purta: n. călare, pe cămilă;

    2. zburați încet;
    plasați, capul până la înălțime: Jos! Jos! Pluta este purtată. (Ráz.-Mart.) Beňo merge ușor, parcă purtat. (Secară.);
    șarpe, balonul este dus (spre nori);
    pren. Dorința lui era mai mare. (Vaj.) Mintea lui Hurban era încă una după alta. (Skult.)

    3. a răspândi, a răspândi: se poartă vocea, cântatul, cântecul, muzica, melodia (din cabană, câmp, sat în sus, în aer, peisaj, munte etc.);
    Urletul mașinilor transportate în lume. (Molid) Mirosul de pâine transportat peste noapte. (Zgur.);
    zvonul este purtat din gură în gură și se răspândește rapid;
    neos. cuvântul din gură se răspândește despre ceva care se răspândește repede;

    4. au o anumită tendință: discursul lui Hurban este purtat pe urmele dicției literalmente bine educate. (Skult.)