zilnice

Obiceiurile zilnice și stilul de viață al unei persoane, adică băuturile, exercițiile fizice sau stresul, îi afectează sănătatea mintală, precum și sănătatea fizică. Un număr tot mai mare de cercetări sugerează că activitatea fizică regulată și o dietă sănătoasă ajută la protejarea împotriva afectării memoriei, care este asociată și cu îmbătrânirea.

Sport pentru o minte mai inteligentă

Starea fizică și mentală merg mână în mână. Persoanele care se angajează în mod regulat în activitate fizică rămân alerte psihic până la vârsta de șaptezeci, optzeci și mai mari. Deși nu se cunoaște exact „doza” de activitate fizică, cercetările sugerează că activitatea fizică ar trebui să fie moderat intensă, chiar intensă, dar mai ales regulată. Exemple de activitate fizică moderată solicitantă pot fi mersul pe jos, mersul pe bicicletă sau exercițiile în apă. Activitățile fizice provocatoare includ alergarea, aerobicul sau tenisul.

Activitățile fizice îmbunătățesc memoria în mai multe moduri. Acestea reduc riscul de hipertensiune arterială, diabet, accident vascular cerebral și beneficiază de plămâni. Oamenii cu plămâni care funcționează bine au un creier mai bun cu oxigen. Există dovezi că activitățile fizice ajută la construirea de noi conexiuni între celulele din creier, îmbunătățind comunicarea între ele. Datorită mișcării active, sporim producția de neurotrofine, substanțe care hrănesc celulele creierului, care contribuie la protejarea celulelor creierului împotriva deteriorării cauzate de accident vascular cerebral și alte boli.

Erori normale de memorie

Cu toate acestea, indiferent de vârstă, este foarte puțin probabil ca memoria dvs. să fie complet nemișcată. Există foarte puțini oameni care sunt capabili să-și amintească listele lungi de numere sau să-și amintească detaliile vieții lor de zi cu zi până la detalii precum ceea ce aveau în fiecare zi la prânz anul trecut. Și sincer, o astfel de amintire poate fi mai degrabă o povară decât un cadou. Memoria pare a fi inerent defectă, în mai multe moduri decât ai putea crede.

Șapte păcate ale memoriei

Daniel Schacter, profesor de psihologie la Universitatea Harvard, descrie în cartea sa Șapte păcate ale memoriei cele mai comune moduri în care ne trădează memoria normală. Unele dintre aceste erori se manifestă odată cu creșterea vârstei, dar dacă nu sunt extreme și persistă, nu sunt considerate indicatori ai bolii Alzheimer sau a altor boli care afectează memoria. Aceste tulburări corespund pur și simplu cu modul în care funcționează creierul nostru. Următoarea este o scurtă descriere a două dintre cele șapte „păcate” din memoria profesorului Schacter.

Uitare

Prin uitare înțelegem tendința memoriei de a uita fapte sau evenimente în timp. Este foarte probabil să uitați imediat informațiile pe care le învățați. Cu toate acestea, memoria funcționează pe principiul „folosiți-o sau aruncați-o” și, cu amintirile pe care le amintim adesea, este mai puțin probabil să le uităm. Deși uitarea poate părea un semn al slăbiciunii memoriei, cercetătorii creierului consideră că această proprietate este benefică deoarece șterge amintirile neutilizate din creier, creând o oportunitate de a stoca informații noi, mai utile. În acest sens, uitarea este similară cu ordonarea dulapului sau ștergerea fișierelor temporare de pe hard diskul computerului.

Deși fiecare dintre noi are experiență cu uitarea, pentru persoanele cu anumite tipuri de leziuni ale creierului, uitarea este provocatoare și debilitantă. De exemplu, persoanele care suferă de amnezie cauzată de leziuni ale hipocampului au o memorie normală pe termen scurt, dar sunt incapabile să-și amintească informațiile pentru o lungă perioadă de timp. Informațiile pe care le învață sau le învață vor fi uitate mai târziu. Acesta nu este tipul de uitare care ar apărea în mod normal cu informațiile stocate în memorie.

Distragerea atenției

Acest tip de uitare apare atunci când nu acordați suficientă atenție informațiilor pe care doriți să le amintiți. Uiți unde tocmai ai pus stiloul pentru că nu te-ai concentrat pe locul în care l-ai pus. Te gândeai la altceva (sau poate nimic specific), astfel încât creierul tău nu putea codifica în siguranță informațiile. Distragerea atenției include și situații în care uitați să faceți ceva la un moment dat, cum ar fi luați medicamentul sau participați la o întâlnire.

O modalitate de a evita problema distragerii atenției este identificarea lucrurilor care vă vor servi ca un memento care vă spune să faceți ceva. De exemplu, dacă urmează să luați medicamentul la culcare, puteți utiliza o altă activitate pe care o luați în mod regulat la culcare, ca memento pentru a lua medicamentul. În această situație, puteți combina utilizarea medicamentului cu, de exemplu, clătirea gurii după spălarea dinților și utilizarea cupei pe care o folosiți pentru clătire pentru a bea medicamentul. La fel, dacă doriți să luați vitamine la micul dejun, vă puteți dezvolta obiceiul de a avea o sticlă de vitamine pe masă lângă o ceașcă de cafea. Când vă așezați la masa de mic dejun, sticla vă amintește să luați vitamine.

Iată câteva sfaturi și trucuri despre cum să încorporezi activitatea fizică în viața ta de zi cu zi

  • În loc să conduceți, acordați prioritate mersului pe jos ori de câte ori este posibil.
  • Alocați timp pentru activități fizice în fiecare zi. Rugați partenerul dvs. să vă alăture pentru a obține o motivație suplimentară.
  • În loc să folosiți liftul, urcați scările.
  • Ai o grădină? Ai grija de ea.
  • Participă la cursuri de exerciții fizice sau mergi la plimbări.

Dacă aveți o piscină în apropiere sau aveți posibilitatea de a înota în natură, mergeți la înot regulat.

Mănâncă ca Mediterana

Dieta mediteraneană pune accentul pe cereale integrale, fructe și legume, grăsimi sănătoase din pește și uleiuri sănătoase. Acest stil de a mânca aduce beneficii inimii și poate reduce, de asemenea, riscul de memorie și probleme mentale în viața ulterioară. Un studiu efectuat pe mai mult de 2.000 de persoane pe parcursul a patru ani a constatat un risc mai mic de a dezvolta boala Alzheimer la persoanele care au consumat o dietă mediteraneană strictă. Un studiu ulterior sugerează că consumul unei diete mediteraneene ar putea încetini tranziția de la un declin cognitiv ușor la demența avansată.

Conform materialelor educaționale de la Harvard Medical School
Adus din revista Dialog