Grăsimile sau lipidele sunt, fără îndoială, un macronutrienți vitali care ar trebui să facă parte din dieta fiecăruia dintre noi.
Potrivit EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor), aportul zilnic recomandat de grăsimi este de 20-35% din CEP (aport total de energie), pentru copii, femeile însărcinate, mamele care alăptează și sportivii li se recomandă o limită superioară de aport de referință. Componenta structurală a celulelor corpului, hormonii, eicosanoizii și alte substanțe, izolarea termică și de protecție a organelor corpului, alimentarea cu energie a organismului, transferul anumitor vitamine și multe alte funcții vitale sunt deținute de FATS.
Grăsimile sau lipidele sunt, fără îndoială, un macronutrienți vitali care ar trebui să facă parte din dieta fiecăruia dintre noi. Potrivit EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor), aportul zilnic recomandat de grăsimi este de 20-35% din CEP (aport total de energie), copiii, femeile însărcinate, mamele care alăptează și sportivii au recomandat de obicei o limită superioară a aportului de referință.
Grăsimile sunt cea mai concentrată sursă de energie în comparație cu alți macronutrienți. 1 g de grăsime oferă până la 9 kcal (38 kJ), în timp ce 1 g de carbohidrați sau proteine oferă doar 4 kcal (17 kJ). Deși grăsimile conțin de două ori cantitatea de energie pe gram comparativ cu proteinele și carbohidrații, nu există dovezi care să susțină efectul grăsimilor asupra dezvoltării supraponderalei și obezității cu aport optim de energie zilnic. De asemenea, o dietă cu conținut scăzut de grăsimi, fără a reduce consumul zilnic total de energie, nu va duce la pierderea în greutate. Cu alte cuvinte, este puțin probabil ca o persoană să poată câștiga în greutate cu o dietă bogată în grăsimi, cu excepția cazului în care aportul zilnic total de energie este mai mare decât cheltuielile de energie. Ar trebui să ne concentrăm în primul rând pe calitatea grăsimilor.
Ar trebui să acordăm o atenție deosebită grăsimilor care conțin MK saturat, care sunt conținute în principal în alimente de origine animală, cum ar fi carnea și cârnații grași, brânzeturile grase, cremele și cremele. Se găsesc și în grăsimi de palmier, nucă de cocos și miez de palmier. Aportul excesiv de acizi grași saturați crește nivelul grăsimilor din sânge și al colesterolului, crește riscul de boli cardiovasculare și unele tipuri de tumori. Dimpotrivă, ar trebui să acordăm prioritate grăsimilor vegetale (cu excepția celor de mai sus) - nuci și semințe oleaginoase, rapiță, floarea soarelui, ulei de măsline și alte tipuri de uleiuri, precum și pește. Acizi grași nesaturați, cunoscuți pentru efectele lor benefice asupra circulației sângelui. Înlocuirea grăsimilor saturate cu cele nesaturate ajută la menținerea nivelului normal de colesterol din sânge.
În concluzie, se poate recomanda ca proporția grăsimilor animale și vegetale din dietă să fie într-un raport de 1: 2.
RESURSE:
- Site-ul EUFIC, secțiunea Bilanț energetic (accesat ultima dată la 4 decembrie 2014). Disponibil la: http://www.eufic.org/en/whats-in-food/article/facts-on-fats-dietary-fats-and-health
- Aviz științific privind valorile dietetice de referință pentru grăsimi, inclusiv acizi grași saturați, acizi grași polinesaturați, acizi grași mononesaturați, acizi grași trans și colesterol. Jurnalul EFSA [online]. 2010, 8 (3), - [cit. 13-03-2018]. DOI: 10.2903/j.efsa.2010.1461. ISSN 18314732. Disponibil de pe: http://doi.wiley.com/10.2903/j.efsa.2010.1461
Era fascinată A noastra dietă cutie? O vrei Încearcă?
Creați o comandă!