Magneziul (Mg - magneziu) este un element biogen important și de neînlocuit pentru oameni. Protejează celula de daunele oxidative și stabilizează membranele celulare. Magneziul transportă zahărul în celule, unde îl ajută să-l transforme în energie, precum și să elibereze energie din glucoză.

minerală

Magneziul susține efectul insulinei, unde este responsabil pentru activarea receptorilor de insulină, monitorizează nivelul zahărului din sânge, reducând astfel riscul de diabet și astfel ajută la prevenirea acestuia. Are un efect pozitiv asupra sistemului cardiovascular, reglează tensiunea arterială și ajută la prevenirea bolilor de inimă, a aritmiilor și a atacurilor de cord. Este esențial pentru formarea oaselor, cartilajului, dinților, protejând în același timp smalțul dinților și sporind rezistența la cariile dentare. Susține funcția intestinală și a vezicii biliare, împreună cu lecitina și vitamina B6 reglează nivelul colesterolului.

Susține activitatea vezicii urinare și previne depunerea de Ca în rinichi și formarea calculilor renali. Reglează funcția glandei tiroide, unde lipsa de Mg în dietă se manifestă prin activitatea redusă a acesteia. Persoanele alergice ajută la hipersensibilitate la alergeni.

Grupurile de risc ale persoanelor cu risc de deficiență de Mg includ persoanele care sunt supuse unui stres constant, persoanele care fac muncă fizică intensă, sportivii sau persoanele care fac sporturi intense. Persoanele cu vârsta peste 50 de ani au nevoie de un aport crescut de magneziu.

Deficitul poate afecta, de asemenea, femeile în timpul sarcinii și alăptării. Suplimentarea dietei gravidelor cu Mg reduce riscul nașterii premature și al sângerărilor. Acțiunea sa preventivă împotriva sindromului de moarte subită a sugarului este, de asemenea, adesea menționată.

Deficitul de Mg apare de ex. în alcoolism, în ciroză hepatică, în boli cardiovasculare, în caz de pierdere de Mg prin rinichi, vărsături sau diaree. Deficitul de Mg apare și la om atunci când se administrează unele medicamente, cum ar fi laxative, diuretice, cu utilizare frecventă de ex. antibiotice. În mod similar, apare în absența vitaminelor B (în special B 1 și B 6) și în afecțiunile renale.

Magneziu și diabet

Printre grupurile de risc ale persoanelor cu risc de deficit de Mg se numără și diabeticii la care incidența și severitatea complicațiilor diabetului sunt în creștere. Studiile arată că, cu cât este mai mic conținutul de Mg din sânge, cu atât este mai probabil să crească nivelul glicemiei. Nivelurile scăzute de Mg pot agrava simptomele diabetului de tip 2 prin afectarea în continuare a nivelului de insulină. Studiile clinice au arătat că glicemia ridicată pe termen lung (presupunând că duce la cantități excesive de magneziu în urină) la pacienții cu diabet zaharat de tip 2 crește riscul de a dezvolta complicații cronice, cum ar fi nefropatia și poate agrava o altă afecțiune clinică asociată cu diabetul. Din acest motiv, este necesar să se optimizeze nivelul de Mg din corpul uman printr-un aport suficient de alimente bogate în Mg.

Magneziul ca element mineral anti-stres

Mulți oameni suferă de oboseală cronică și lipsă de concentrare din cauza stresului constant și a volumului excesiv de muncă. Magneziul este adesea menționat ca un element mineral anti-stres, deoarece îl consumăm mai mult ca oricând când suntem prea stresați. Este necesar pentru buna funcționare a nervilor și a mușchilor. Mg joacă un rol important în transmiterea impulsurilor nervoase, iritabilitate ușoară și nervozitate, ameliorează simptomele oboselii cronice și îmbunătățește memoria la oameni. Nu întâmplător, deficiența sa se manifestă la oameni prin iritabilitate crescută, izbucniri de furie și nervozitate. Manifestările deficitului de Mg în dietă se caracterizează și prin tulburări de somn, cefalee, stare de spirit, dificultăți de concentrare, slăbiciune neobișnuită, oboseală, depresie, sensibilitate ridicată la stres, palpitații, bătăi neregulate ale inimii, tensiune arterială crescută, crampe musculare sau atacuri de astm.

Cauzele deficitului de magneziu

Schimbarea climatului general, inclusiv apariția ploilor acide cu levigare mai mare de Mg din sol, sunt unele dintre numeroasele cauze care au redus cantitatea totală de Mg ingerată de alimente. De asemenea, datorită industrializării industriei alimentare, precum și creșterii de noi soiuri de legume și fructe, o cantitate semnificativă de magneziu (Mg) se pierde din alimente. O cantitate mare de Mg se pierde și în procesele tehnologice de prelucrare a alimentelor, de ex. tratament făină (80%).

Un alt factor important care influențează aportul de Mg îl constituie obiceiurile alimentare ale populației, care se schimbă constant. Acestea sunt influențate, pe de o parte, de oferta industriei și comerțului alimentar și, într-o măsură mai mică, de cunoștințele științifice din ce în ce mai mari despre impactul alimentelor individuale și al apelor minerale asupra sănătății umane.

În populația noastră observăm o schimbare foarte nefavorabilă a obiceiurilor alimentare, în special în zona așa-numitelor fast food. Consumul excesiv al acestor alimente în porții din ce în ce mai mari este asociat cu creșterea ulterioară în greutate și obezitate. Datorită aportului de alimente bogate în grăsimi, apare deficitul de Mg. Ideea este că acizii grași din grăsimi reacționează cu Mg pentru a forma săruri insolubile de Mg. Rezultatul este absorbția redusă a Mg. O dietă bogată în grăsimi determină, de asemenea, dezvoltarea și dezvoltarea bolilor cardiovasculare, a diabetului și a complicațiilor diabetului.

Compoziția dietei limitează în multe cazuri absorbția Mg în intestin. Printre factorii care ne determină să nu putem lua suficient Mg din alimente se numără alimentele bogate în Ca, Zn și fosfați. În plus, este o lipsă de vitamine B1, B2, B6, fibre, ceea ce reduce semnificativ absorbția Mg.

Consumul excesiv de alcool, cafea și diverse băuturi energizante perturbă, de asemenea, nivelul optim de Mg din organism. În mod similar, din cauza preparării necorespunzătoare a alimentelor, cum ar fi prăjirea sau conservarea, pierdem alte cantități de Mg. Acești factori determină o populație în creștere caracterizată prin deficit de Mg.

Sondajul, care a fost realizat pe un eșantion de 200 de slovaci cu vârste cuprinse între 17 și 84 de ani, sub formă de screening biologic și un chestionar, a constatat că o treime dintre noi sunt expuși riscului de deficit de Mg. La vârsta de peste 50 de ani, această probabilitate a crescut de mai multe ori. Deficitul de Mg a fost mai pronunțat la participanții la studiu care au avut un indice de masă corporală peste 25. Se poate presupune, așadar, că deficitul de Mg în populația noastră este asociat nu numai cu vârsta mai înaintată, ci și cu stilul de viață nesănătos și cu incidența obezității.

Doza zilnică recomandată

Pe lângă alimente, Mg conține și ape minerale bogate în magneziu. În timp ce primim 30 - 40% Mg din dietă, primim până la aproximativ 60% Mg din apă minerală. Apele minerale precum de ex. Gemerka, Ľubovnianka magnéziová, Magnézia etc. cu un conținut mai mare de ioni Mg sunt o sursă naturală și ușor accesibilă de Mg. Conținutul crescut de Mg din aceste ape minerale le face deosebit de potrivite în special pentru persoanele cu diabet zaharat sau complicații ale diabetului. Consumul de ape minerale este o sursă ideală pentru aportul de Mg, asigurând absorbția mai ușoară decât din plante, alimente de origine animală sau suplimente nutritive. Combinația dintre consumul de alimente și o sursă naturală bogată de Mg și apele minerale potabile cu un conținut crescut de Mg pare a fi o formă adecvată de completare a deficitului de Mg și menținerea celui mai favorabil nivel de Mg în corpul uman.

MVDr. Dr. Beáta Koréneková.

Universitatea de Medicină Veterinară și Farmacie din Košice