Mâncarea este o parte integrantă a vieții noastre. Este o nevoie fiziologică importantă de care depind viața noastră. Dar cum arată când începe să ocupe din ce în ce mai mult spațiu în viața noastră?
Recent, în cercurile științifice s-a speculat că unele persoane pot fi dependente de alimente și că această dependență poate avea simptome similare cu dependența de substanțe dependente precum alcoolul sau alte droguri ilegale.
Cum se manifestă posibila dependență de alimente?
Unul dintre simptomele dependenței de alimente este acela că cineva dedică mult spațiu mâncării în gândurile sale. Se tot gândește la ce să mănânce la cină sau la prânz, câte calorii vor avea cei zece, vorbind adesea cu alte persoane despre conversații sau alocând mult timp și energie activităților legate de alimente, cum ar fi pregătirea alimentelor sau colectarea de rețete Alte semne de dependență alimentară includ faptul că o persoană încearcă în mod repetat să limiteze aportul de cantități excesive de alimente și experimentează vinovăție atunci când mănâncă în exces. Tulburările de alimentație, cum ar fi anorexia nervoasă sau bulimia nervoasă, sunt o consecință extremă a dependenței alimentare. Simptomele unei posibile dependențe alimentare pot fi întâlnite la populația generală, atât la persoanele cu greutate corporală scăzută, cât și medie sau excesivă.
Ce se află în spatele dependenței alimentare?
Cum este posibil ca unii oameni să se gândească la mâncare aproape toată ziua și să mănânce, chiar dacă nu le este foame? Adesea înlocuiesc sentimentele sau experiențele cu alimente pe care nu au reușit să le realizeze în alt mod. Există diverse motive pentru a acorda o atenție deosebită mâncării. Cineva risipește stările emoționale negative, cum ar fi tristețea, goliciunea sau singurătatea, cu mâncarea. Alții mănâncă abundent după ce sunt supărați sau au experimentat sentimente de frică. Ciocolata sau pizza le vor restabili pacea pierdută. Uneori oamenii se răsfățează cu mâncarea atunci când se simt bine, se bucură de ceva și înmulțesc aceste sentimente pozitive cu senzații plăcute asociate mâncării. Gestionarea ideilor alimentare este mai suportabilă și mai acceptabilă pentru cineva decât rezolvarea problemelor dintr-o relație sau un loc de muncă. Și, în cele din urmă, orientarea alimentară excesivă și energia excesivă cheltuită pentru pierderea în greutate se pot baza, de asemenea, pe efortul de a câștiga încredere în sine prin idealul unei figuri subțiri.
Orientarea excesivă către mâncare poate fi redusă?
Dacă simți că petreci mult timp gândindu-te la mâncare, trebuie să te gândești la ce este așa. Dacă este dorința de a avea o figură subțire și perfectă, este necesar să se ia în considerare realitatea acestui scop și să se ia în considerare modul în care altcineva își poate susține încrederea în sine. Dacă facem față emoțiilor negative cu mâncarea, trebuie să învățăm să le facem față într-un mod diferit. Dacă cineva scapă dintr-o realitate neplăcută cu gânduri la mâncare, va fi mai bine dacă se concentrează asupra neplăcerii și încearcă să o rezolve. Dacă mâncarea este una dintre puținele surse de sentimente plăcute, trebuie să învățăm să ne îmbogățim propria viață cu alte activități și sentimente plăcute, precum activități sportive, vizitarea unei expoziții sau întâlnirea cu prietenii.