Mit:
Îndulcitorii cresc riscul de cancer la om
Faptul:
Cercetătorii nu au găsit nicio legătură între îndulcitorii cu conținut scăzut de calorii și cancerul la oameni. Această întrebare a apărut împreună cu unele studii care au indicat posibilitatea apariției cancerului (vezicii urinare) cauzat de ciclamate în combinație cu zaharină la animalele de laborator. Cu toate acestea, cu referire la Institutul Național de Anulare (NCI), rezultatele recente ale studiilor parțiale ale acestora și ale altor îndulcitori similari cu conținut scăzut de calorii nu au arătat nicio legătură cu cancerul uman. Cercetările recente ale NCI au exclus chiar o asociere între consumul de aspartam și un risc crescut de cancer.

toate acestea


Mit:
Îndulcitorii favorizează apetitul și obezitatea
Faptul:
Cercetările privind efectele consumului de alimente și băuturi, de exemplu conținând aspartam, nu au arătat o creștere a foamei la copii. De asemenea, el a exclus efectul creșterii consumului de alimente la adulții cu greutate normală și supraponderalitate. Studiile înrudite asupra persoanelor obeze au arătat pierderea în greutate atunci când mâncau o dietă și consumau alimente aromate cu îndulcitori în loc de alimente aromate cu zahăr. Rămâne faptul că îndulcitorii cu conținut scăzut de calorii pot fi un instrument indispensabil pentru majoritatea populației în controlul greutății corporale ca parte a ecuației calorice și un ajutor semnificativ în menținerea nivelului de zahăr la diabetici.

Mit:
Zahărul provoacă diabet
Faptul:
În primul rând, este necesar să se facă distincția între două tipuri de diabet. Tipul 1 este cauzat de eșecul funcției pancreatice și de lipsa hormonului insulină pe care o secretă. Insulina este responsabilă pentru utilizarea energiei în mușchi și alte celule. Al doilea contondent al diabetului apare atunci când organismul nu este capabil să utilizeze corect insulina produsă de pancreas. Acest tip este mai frecvent. Persoanele supraponderale sau obeze au o predispoziție crescută la diabetul de tip 2. Cu toate acestea, consumul de zahăr și carbohidrați nu condiționează niciunul dintre acești diabetici. Utilizarea controlată îmbunătățește sensibilitatea la insulină la diabetici, similar cu persoanele sănătoase.

Mit:
Siropul de porumb bogat în fructoză (HFCS) determină obezitate
Faptul:
Niciun aliment sau ingredient nu poate provoca obezitate de unul singur. Obezitatea este cauzată în primul rând de aportul excesiv de calorii și de lipsa exercițiilor fizice. La fel ca grăsimile, carbohidrații, proteinele și HFCS, atunci când sunt consumate în exces, pot contribui la creșterea în greutate. Nu există dovezi științifice ale impactului favorizării HFCS față de alte zaharuri, cum ar fi zaharoză, pentru a crește gradul de obezitate. Speculațiile despre o posibilă relație între HFCS și creșterea în greutate au apărut în urma cercetărilor preliminare care examinează cantitatea de fructoză (cel mai recent la o doză de 2-3 ori mai mare decât media) consumată de americani. Cu toate acestea, cercetarea nu a testat direct HFCS, care, la fel ca zaharoza, este alcătuită din cantități aproape egale de fructoză și glucoză.

Mit:
Copiii cu intoleranță la lactoză nu pot bea lapte
Faptul:
Informații noi Academia Americană de Pediatrie recomandă în prezent copiilor cu intoleranță la lactoză să nu bea doar lapte, ci și să mănânce produse lactate precum brânza sau iaurtul zilnic. Deoarece limita de toleranță este extrem de individuală, se recomandă să încercați doze zilnice mici pentru a determina cantitatea care nu provoacă încă simptome. Mulți copii cu intoleranță la lactoză nu primesc suficient calciu din dieta lor.


Mit:
Grăsimile din alimente sunt dăunătoare
Faptul:
Grăsimile au câștigat o reputație proastă cu mult timp în urmă și reputația lor este blocată. Cu toate acestea, viziunea științifică a grăsimilor s-a schimbat considerabil de-a lungul anilor de cercetare. În prezent, se concentrează, de asemenea, pe consum și aport regulat/20-30% calorii sau 44-47 grame la 2000 calorii în dietă/grăsimi cu mai multe tipuri de unii acizi grași și niveluri mai scăzute ale altora/de ex. aport mai mare de acizi grași polinesaturați și mononesaturați din surse precum uleiuri vegetale, nuci și pește. Este recomandabil să păstrați aportul de acizi grași trans și acizi grași saturați la cel mai scăzut nivel posibil sau să consumați o dietă echilibrată din punct de vedere nutrițional, care poate fi selectată în funcție de valorile nutriționale indicate pe mărfuri.

Mit:
Spălarea într-o chiuvetă plină cu apă este cel mai bun mod de a curăța alimentele
Faptul:
Pe baza datelor din Parteneriatul pentru Educația Siguranței Alimentelor (PFSE), astfel de acțiuni sunt extrem de riscante. Pe lângă apă, chiuveta poate conține și bacterii care pot pătrunde în alimente și pot provoca boli. PFSE recomandă utilizarea numai unui curent de apă curentă pentru curățarea fructelor și legumelor proaspete, inclusiv ambalajul/coaja naturală, coaja/care nu poate fi consumată. Fructele și legumele cu un capac dur trebuie spălate sub apă sau folosind un prosop sau prosoape de hârtie. Cu toate acestea, nu folosiți niciodată produse de curățare care nu sunt destinate consumului!


Mit:
„Când mâncarea are un gust bun, este și sigură”
Faptul:
Dacă îți testezi pofta de mâncare pentru a determina siguranța alimentelor, poți intra în probleme foarte ușor. Uneori, o mică bucată din alimentele suspecte testate poate fi periculoasă. Pentru multe boli cauzate de alimente, de ex. botulism, este suficient să mănânci o porție foarte mică de alimente contaminate și consecințele pot fi fatale. Centrele pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) estimează că boala transmisă de alimente provoacă aproximativ 76 de milioane de boli, 325.000 de spitalizări și 5.000 de decese anual numai în Statele Unite.

Mit:
Celiacii pot consuma alimente care conțin glutamat
Faptul:
Medicii nu recomandă ca celiacul să consume alimente cu aromă E621. De asemenea, nu este potrivit pentru persoanele care suferă de alergii. Glutamatul de sodiu este chimic o sare a acidului glutamic. Este un activator al receptorilor gustativi, adică este utilizat în primul rând pentru creșterea percepției gustului. Mai exact, activează receptorii gustului uneia dintre cele cinci arome de bază - umami. În mod similar, glutenul conține toate „punctele” derivate din glutan. Dacă se poate utiliza un substitut sănătos al glutamatului, de exemplu, extracte de drojdie - desigur, chiar și aici este necesar să verificați conținutul de sodiu.