decât

„Nivelul risipei alimentare poate fi de două ori mai rău decât era de așteptat”, spune un studiu al universității olandeze Wageningen, care se bazează pe noi date despre consumul de calorii. Mai ales în țările cu venituri mari, se aruncă mai mult decât credem.

Morcovi mici comprimați, un litru de lapte care a expirat în urmă cu două zile sau restul tocăniței de ieri care deja arată puțin cenușiu. Există încă prea mulți oameni care ar prefera să arunce mâncarea într-un recipient decât să le salveze, să le doneze sau să le composteze.

Studiul a constatat că economiștii de la Universitatea olandeză din Wageningen din Haga au măsurat risipa alimentară actuală mai mare decât se presupunea anterior de Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO). Experții raportează în revista științifică PLOS One că risipa de alimente este probabil de două ori mai mare decât se credea inițial. De exemplu, pentru Germania, acest lucru înseamnă că, în loc de aproximativ 109 kilograme de alimente comestibile, cetățeanul mediu aruncă aproape 220 de kilograme pe an la coșul de gunoi. Pentru lume, acest lucru ar însemna că nu numai 15 la sută, dar poate 30 la sută din terenurile agricole ale lumii cultivă alimente pe care nimeni nu le mănâncă.

Potrivit studiului, mai multe alimente sunt aruncate în gospodăriile mai bogate. „Rezultatele arată că cantitatea de alimente aruncate este în mod clar legată de venituri”, spune Matin Qaim, care predă economia alimentară globală la Universitatea din Göttingen.

Contramăsurile ar trebui luate politic, ceea ce în prezent nu este tranzitoriu în economiile bogate. Ministrul federal german al Agriculturii, Julia Klöckner, tinde, de asemenea, să se bazeze pe măsuri voluntare în ceea ce privește risipa de alimente.