Dar am avut și cazuri complet opuse în jurul meu. Prietenii, care erau foarte modesti, profesau valori complet diferite, nu abordau perfecțiunea și se bucurau de o viață normală. Nu aveau mașini scumpe, vacanțe, case sau genți de mână. Au tușit pentru auto-prezentare pe instagram și, de fiecare dată când m-au întâlnit, nu înțelegeau absolut ce rezolvam și de ce subestimam atât de nebunește.
„Prietenii” mei m-au împins să trebuiască să mă descurc cu mine. La vremea aceea, aveam mintea că nu aveam suficient succes, suficient de bogat, destul de frumos. Nu am o mașină scumpă, cârpe de marcă, nu-mi permit o geantă de mână scumpă pentru că încerc puțin. Nu-mi pot duce copilul într-o vacanță exotică, nu găsesc un tip bogat și frumos. Încă mă simțeam adânc în mine ca un ratat. Cum este posibil ca o mamă divorțată cu un fiu mic să nu aibă bani pentru o pungă scumpă, pentru o vacanță scumpă, pentru un atelier scump? Că nu are timp să meargă la sală și să gătească alimente organice pentru a o menține slabă? Ei bine, nu am avut-o. Nici financiar, nici mental.
Cea mai rea parte a fost că o distrug. Incapacitatea de a atinge același stil de viață ca și împrejurimile mele și disprețul său au devenit remușcările mele pentru mine. Nimic din ce am realizat în viața mea: premii, muncă bună, bani decenți, propriul meu apartament…. nimic nu era suficient de bun, pentru că încă nu era suficient pentru împrejurimile mele. Pentru ei, am fost un șoricel sărac care nu se străduiește destul de mult și am acceptat această imagine a mea.
Dar am avut și cazuri complet opuse în jurul meu. Prietenii, care erau foarte modesti, profesau valori complet diferite, nu abordau perfecțiunea și se bucurau de o viață normală. Nu aveau mașini scumpe, vacanțe, case sau genți de mână. Tuseau o auto-prezentare pe instagram și, de fiecare dată când mă întâlneau, nu înțelegeau absolut ce rezolvam și de ce eram atât de nebun de subestimat. De ce mă văd pe mine ca un învins atunci când am fost întotdeauna o persoană valoroasă pentru ei?
Poate că s-a întâmplat datorită celor patruzeci de ani, dar a venit în principal datorită acestor femei care se țineau de pământ. Citesc. S-a întâmplat odată în vin, când prietenul meu de multă vreme, un cunoscut jurnalist și o femeie fantastică, mi-a deschis ochii și mi-a permis să mă văd așa cum sunt. Dintr-o dată, datorită unei conversații cu ea, m-am întors la esența mea și am înțeles că ceea ce „trăiesc” și ceea ce „doresc” este o pipă. Această femeie a fost întotdeauna modestă, una dintre cele mai modeste pe care le cunosc.
A deschis dosare uriașe în Slovacia, a fost persecutată de „tâlhari politici” pentru munca ei și este încă una dintre jurnaliștii de top. Nu am întâlnit niciodată pe cineva care să trăiască mai mult în realitate decât ea. Nu s-a descurcat din succes. Ea a văzut lucrurile așa cum sunt și m-a ajutat să-mi văd realitatea. Ori de câte ori am îndoieli cu privire la părerea mea, o întreb. Datorită atitudinii sale sobre și a capacității sale de a recunoaște adevărul, el este o sursă foarte reală de realitate. Slovacia o apreciază pentru munca ei jurnalistică, eu o apreciez pentru adevăr în orice situație. Este o super femeie fără să-i pese.
În plus față de o serie de premii pentru munca ei, a primit o onoare săptămâna aceasta - a fost invitată de președinte la palat alături de alți jurnaliști. Eram mândru de ea, deși stătea din nou modest printre ceilalți. Mi-am dat seama că aparține acolo. Așa cum modestia, sârguința și curajul lui Zuzana Čaputová i-au convins pe slovaci să-și aleagă președintele, modestia, diligența și curajul prietenei mele o predetermină pentru premiile și onorurile pe care le merită. Este necesar să vă înconjurați nu numai cu frumusețea exterioară, ci mai ales cu frumusețea adevărată și autentică.
De obicei nu poartă cârpe de marcă. Super-femeile sunt adesea foarte puțin vizibile.