Rugăciune către Duhul Sfânt
Vino, Duhule Sfânt, creator
vino credincioșii tăi în vizită,
umple-ne inimile cu har,
pe care ai creat-o prin înțelepciune.
Ești numit mângâietor,
darul lui Dumnezeu din ceruri ni se dă,
sursa vie, dragoste, foc în ea
Chiar și ungerea spirituală.
Tu, dătătorul darurilor celui de-al șaptelea,
degetul lui Dumnezeu în lucrările creației,
tu, promisiunea Tatălui,
dai un cuvânt, cuvântul Domnului.
Luminează-ne, întărește spiritul,
varsă în foc dragostea de foc,
când corpul cade în slăbiciune,
îndreaptă-l prin puterea harului.
Protejează-ne de dușman,
dă-ne în permanență pacea ta,
mereu sub îndrumarea ta
evita efectele nocive.
Învață-ne să-l cunoaștem pe Tatăl
iar Fiul său să iubească
iar în tine, Duhul amândurora,
crede întotdeauna,
în toate zilele.
Amin.
Sâmbătă după a patra duminică din Postul Mare 28.03.2020
Sv. Liturghie: Ier 11: 18-20; Jn 7,40-53
Curaj și zel
129. Sfințenia este în același timp parrezie: curajul, impulsul evanghelistic care lasă amprenta acestei lumi. Pentru a face acest lucru posibil, Isus însuși iese în întâmpinarea noastră și repetă cu pace și statornicie: „Nu vă temeți!” (Marcu 6:50) „Sunt cu voi toate zilele până la sfârșitul lumii” (Mt 28): 20). Aceste cuvinte ne permit să umblăm și să slujim atitudinea de curaj pe care Duhul Sfânt a stârnit-o în apostoli și i-a determinat să-l vestească pe Iisus Hristos. Curaj, entuziasm, vorbind despre libertate, zel apostolic, toate acestea se găsesc în cuvântul parresia, în cuvântul prin care Biblia exprimă și libertatea existenței, care este deschisă pentru că este pusă la dispoziția lui Dumnezeu și a altora (cf. Faptele Apostolilor 4:29; 9, 28; 28, 31; 2 Cor 3, 12; Ef 3, 12; Ev 3, 6; 10, 19).
130. Pavel al VI-lea. el a menționat printre obstacolele în calea evanghelizării tocmai lipsa parreziei: „lipsa zelului, cu atât mai rău, deoarece vine din interior”. 103 De câte ori ne atrage să rămânem pe coasta confortabilă! Dar Domnul ne cheamă să navigăm spre mare și să coborâm plasele în ape mai adânci (cf. Lc 5,4). El ne invită să ne petrecem viața în slujire. Strâns legați de el, avem curajul să ne punem toate carismele în slujba altora. Fie ca noi să ne simțim conduși de dragostea Lui (cf. 2 Corinteni 5:14) și să spunem împreună cu Sfântul Pavel: „Vai de mine dacă nu vestesc Evanghelia!” (1 Corinteni 9:16)
131. Compasiunea fierbinte a lui Isus nu a fost ignorată; nu era paralizant, speriat sau rușinat, așa cum ni se întâmplă adesea - ci chiar opusul. Compasiunea l-a determinat să iasă puternic și să proclame, să trimită o misiune, să vindece și să elibereze. Să recunoaștem fragilitatea noastră, dar Iisus să o ia în mâinile sale și să ne trimită într-o misiune. Suntem fragili, dar purtăm în noi o comoară care ne face mari și îi poate face pe cei care o primesc mai buni și mai fericiți. Îndrăzneala și curajul apostolic fac parte din misiune.
132. Parresia este sigiliul Duhului, o mărturie a autenticității proclamării. Este o asigurare fericită care ne conduce la a ne lăuda cu Evanghelia pe care o vestim; încrederea neclintită în fiabilitatea unui Martor credincios ne dă asigurarea că nimic „nu ne va separa de dragostea lui Dumnezeu” (Rom 8:39).
133. Avem nevoie de impulsul Duhului, astfel încât să nu fim paralizați de frică și calcul, astfel încât să nu ne obișnuim să umblăm doar în limite sigure. Să ne amintim că ceea ce este închis în cele din urmă miroase a umezeală și ne îmbolnăvim. Când apostolii s-au simțit tentați să fie paralizați de frici și pericole, au început să se roage împreună și să implore parrezie: „Și acum, Doamne, privește amenințările lor și lasă slugile tale să-ți vestească cuvântul cu tot curajul” (Fapte 4:29) . Și răspunsul a fost că „când s-au rugat, locul în care au fost adunați a fost zguduit și Duhul Sfânt i-a umplut pe toți și a predicat cu îndrăzneală cuvântul lui Dumnezeu” (Fapte 4:31).
134. La fel ca Iona, avem încă tentația latentă de a scăpa într-un loc sigur care poate avea nume diferite: individualism, spiritualism, îngrădirea în lumi mici, dependență, îngrijire de sine, repetarea tiparelor stabilite, dogmatism, nostalgie, pesimism, fugă la standarde. Uneori ne este greu să ieșim dintr-o zonă pe care o cunoșteam și „o ajutăm”. Cu toate acestea, dificultățile pot fi ca o furtună, o balenă sau un vierme care a uscat tufa de ricin a lui Iona sau ca vântul și soarele care i-au prăjit pe cap; și, așa cum a fost pentru el, ele pot însemna pentru noi că ne întoarcem la Dumnezeu, care este tandru și vrea să ne conducă la o călătorie constantă și reînnoitoare.
Rugăciunea către Fecioara Maria
Nu uitați, Fecioară Maria,
asta nu s-a auzit niciodată,
că cineva a fost abandonat,
care a fugit sub protecția ta,
ți-a cerut ajutor
și ți-am cerut rugăciunea.
Încurajat de această încredere
Alerg și la tine,
Mama, Fecioara Fecioarei;
Vin la tine,
Stau în fața ta
ca un păcătos nenorocit și pocăit.
Maica Cuvântului Etern,
nu-mi respinge cuvintele,
dar ascultă-mă cu milă
și ascultă.
Iată câteva sfaturi practice de gândit:
1/STOP SA
În fiecare zi trebuie să găsim cel puțin 15 minute pentru o scurtă oprire, astfel încât să putem citi și asculta textul în pace. Este recomandat să găsiți un astfel de moment mai ales dimineața, când mintea este încă proaspătă, poate fi ușor cu o ceașcă de cafea sau ceai bună.
2/MODLI SA
La începutul fiecărui gând, este bine să ne rugăm mai întâi și să invocăm Duhul Sfânt pentru a ne da lumină, călăuzire și însoțire pe această cale. Putem ruga rugăciunea către Duhul Sfânt în introducere.
4/SCRIERE ÎN
În cele din urmă, putem scrie o idee care ne-a atras sau o inspirație pe care am perceput-o singură atunci când citim textul. Poate fi de ex. un punct care mă va avertiza cu privire la ceea ce aș putea lucra în acea zi, astfel încât să putem avansa încet pe calea sfințeniei.
5/MULTUMESC
În sfârșit, îi putem mulțumi lui Dumnezeu în propriile noastre cuvinte în rugăciune pentru cuvântul pe care l-am citit, pentru cuvântul de inspirație pentru ziua cu o cerere de a ne ajuta să parcurgem calea sfințeniei și ne putem încredința sub protecția Fecioarei Maria, de exemplu rugăciune Ave Maria sau Ține minte, Sf. Maica Domnului, al cărei text poate fi găsit la sfârșitul acestor reflecții.
———————
Alegeți formatul care vi se potrivește cel mai bine: