Aș dori să știu dacă este corect ca angajatorul să plătească biletele de masă înapoi, de exemplu în mai 2010 pentru aprilie 2010; deducerea din salarii pentru numărul relevant de zile lucrate în aprilie 2010 se realizează în mai 2010). Personal, mi se pare greșit, dar aș vrea să știu și părerea ta. ei bine, multumesc.
Răspunsuri
tichetele de masă sunt de obicei plătite pentru zilele lucrate în lună (convenția colectivă poate prevedea și altfel). În cursul lunii, angajatul poate lua o vacanță, se poate îmbolnăvi, o călătorie de afaceri etc. Prin urmare, numărul exact pentru biletele de masă este cunoscut numai după „închiderea” prezenței pentru luna precedentă. Părerea mea este că angajatorul dvs. face ceea ce trebuie.
gresesti.
angajatorul este obligat să furnizeze hrană în fiecare zi când angajatul se află la locul de muncă, acesta furnizează bilete de masă numai dacă nu asigură hrană. rezultă că angajatorul este obligat să ofere salariatului tichete de masă pentru o lună dată LA ÎNCEPUTUL LUNII, nu după sfârșitul acesteia. declarația dvs. este aceeași ca și când ați scrie că angajatul ar trebui să-i fie foame o lună întreagă la locul de muncă și angajatorul ar trebui să-i dea mâncare după sfârșitul lunii prost pentru zilele în care a lucrat în luna precedentă .
în mod normal, funcționează conform legii, astfel încât angajatorul să elibereze salariatului tichete de masă pentru toate zilele lunii la începutul lunii și luna următoare din deducerea biletelor pentru zilele la care nu avea dreptul. în ultima lună a relației de muncă, atunci când angajatorul nu mai are nimic de dedus din bilete (de exemplu, pentru o vacanță sau SC), valoarea biletelor nejustificate va fi dedusă din plată sau angajatul returnează pur și simplu numărul de bilete
Sunt de acord cu tine, așa că ar trebui să se facă. Angajatul ar trebui să primească în avans numărul corespunzător de bilete gastro pentru luna dată. Dacă un angajat își ia concediu într-o lună dată, are de ex. absența cu normă întreagă din cauza vizitei unui medic etc., va primi și mai puțin în luna următoare. De asemenea, este obișnuit să se utilizeze posibilitatea ca, dacă angajatul știe deja din timp că își va lua o vacanță (de exemplu, a cumpărat o călătorie de 2 săptămâni), va prelua mai puține bilete de masă la începutul lunii.
Sunt angajat la compania brigády.sk, în fabrica unde mă trimit la muncă, au refuzat să-mi dea mâncare și mi-au spus că am dreptul la brigády.sk. Ei susțin că sunt o companie de leasing, că nu au de unde să ceară bilete sau mâncare.?
Serviciile de catering pentru angajați sunt stipulate în articolul 152 din Codul muncii. Întrucât legea prevede obligația agenției de a crea condiții de muncă pentru angajați la fel de favorabile ca și pentru angajații comparabili ai angajatorului utilizator și condițiile de muncă includ și condițiile de alimentație (58 (6) (h)), agenția este obligată să se adreseze și să ofere angajații în timpul repartizării lor temporare.la angajatorul utilizator și condițiile de îmbarcare.
În practică, acest lucru se face de obicei furnizând personalului agenției hrană în „fabrica” sa de la angajatorul utilizator (cel în care lucrează efectiv angajații) și care facturează apoi costurile de la agenție.
Argumentul „suntem o companie de leasing, nu avem acest lucru”, cu siguranță, nu este valabil.
fiica mea lucrează ca lucrătoare cu jumătate de normă într-un magazin universal timp de 5 ore pe zi, mi s-a spus că lucrătorii cu jumătate de normă nu au dreptul la un bilet de masă. E adevarat?
Ce spune Codul muncii? Restaurarea angajaților este tratată în secțiunea 152.
(1) Angajatorul este obligat să asigure angajaților în toate modificările mesele corespunzătoare principiilor nutriției adecvate direct la locul de muncă sau în vecinătatea lor. Nu are această obligație față de angajații detașați într-o călătorie de afaceri, cu excepția angajaților detașați într-o călătorie de afaceri care au lucrat mai mult de patru ore la locul lor de muncă obișnuit. Obligația angajatorului prevăzută în prima teză nu se aplică angajaților care desfășoară activități de interes public în străinătate.
(2) Angajatorul trebuie să furnizeze mese în conformitate cu alineatul (1), în special prin furnizarea unei mese principale fierbinți, inclusiv o băutură adecvată angajatului în timpul unui schimb de lucru în propria unitate de catering, într-o unitate de catering a altui angajator sau oferind mese angajaților săi prin intermediul o persoană juridică sau o persoană fizică autorizată să medieze servicii de catering, dacă le mediază cu o persoană juridică sau o persoană fizică autorizată să furnizeze servicii de catering. Un angajat care îndeplinește munca mai mult de patru ore ca parte a unei schimbări de muncă are dreptul la furnizarea de alimente. Dacă schimbul de muncă durează mai mult de 11 ore, angajatorul poate asigura o altă masă caldă principală.
(3) Angajatorul va contribui la mese în conformitate cu alineatul (2) în valoare de cel puțin 55% din prețul mesei, dar nu mai mult decât pentru fiecare masă până la 55% din masa oferită în timpul unei călătorii de afaceri de 5 până la 12 ore conform unui regulament special. În plus, angajatorul oferă o contribuție conform unui regulament special.
(4) La furnizarea de mese angajaților prin intermediul unei persoane juridice sau unei persoane fizice autorizate să medieze servicii de catering, prețul unei mese înseamnă valoarea unui bon de masă. Valoarea bonului de masă trebuie să reprezinte cel puțin 75% din masa oferită în timpul unei călătorii de afaceri cu durata de 5 până la 12 ore, conform unui regulament special.
(5) Angajatorul trebuie să acorde salariatului o contribuție financiară în cuantumul specificat la alineatul (3) numai dacă obligația angajatorului de a furniza mese angajaților împiedică condițiile de muncă la locul de muncă sau dacă angajatorul nu poate asigura mese în conformitate cu alineatul (2) sau dacă angajat pe baza unui certificat medical de la un medic specializat. Din aceste motive, acesta nu poate folosi niciuna dintre mesele furnizate de angajator.
(6) Angajatorul trebuie, de asemenea, să acorde salariatului o contribuție financiară pentru mesele prevăzute la alineatul (5) pentru îndeplinirea muncii casnice sau a telelucrării, dacă nu asigură mesele prevăzute la alineatul 2 sau dacă mesele prevăzute la alineatul (2) ar fi în conflict a muncii casnice sau telelucrului.
(7) Angajatorul poate, după consultarea reprezentanților angajaților
a) să ajusteze condițiile în care angajatului i se vor oferi mese în timpul sărbătorilor, obstacolelor la locul de muncă sau altă absență justificată a angajatului la locul de muncă,
(b) să permită mese angajaților care lucrează în afara programului de lucru în aceleași condiții ca și ceilalți angajați,
(c) extinderea gamei de persoane fizice cărora le vor oferi mese și cărora le vor contribui la mese în conformitate cu alineatul (3).
Dispoziția privind mesele face obiectul părții 7 din Codul muncii (secțiunea 152), în timp ce dispozițiile părții 1 din prezenta lege se aplică acordurilor privind munca prestată în afara relației de muncă. Astfel, legea nu impune o obligație de a oferi mese angajaților care lucrează pe baza unor acorduri privind munca prestată în afara relației de muncă. Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă că o astfel de posibilitate nu există deloc. Conform § 152 alin. 7 scrisori c) din Codul muncii, după consultarea cu reprezentanții angajaților (sindicat, consiliul angajaților, administratorul angajaților), pentru extinderea cercului de persoane fizice cărora le vor asigura mesele, adică în acest caz și angajații care lucrează pe bază a acordurilor privind munca prestată în afara angajării.