Deși cheia pentru ameliorarea stresului este găsirea cauzei sale și o modalitate de a reduce sau de a învăța să trăiască cu această resursă, o nutriție regulată de calitate poate ajuta organismul să facă față cel puțin unora dintre efectele sale negative.
Fie că cauza stresului este fizică sau emoțională, organismul răspunde producând cantități mari de adrenalină, un hormon care declanșează el însuși o avalanșă de alte răspunsuri hormonale și nervoase care copleșesc corpul și îl pregătesc pentru atac sau zbor.
Deși majoritatea stresurilor de astăzi nu necesită nicio acțiune fizică serioasă, corpul nostru răspunde în continuare în acest mod preistoric și testat în timp. În mai puțin de o secundă de supraviețuire a anxietății, ritmul cardiac crește, vederea este ascuțită, sângele este redirecționat către mușchi și dens în așteptarea reparării leziunilor.
Stresul fizic pentru care aceste reacții sunt utile în primul rând nu durează mult, după care nivelurile hormonale revin la niveluri mai puțin ridicate. Stilul de viață de astăzi poate fi uneori asociat cu stresul mental prelungit, care poate face ca organismul să rămână stresat mult timp.
Sub presiune
Efectul general al stresului asupra nevoilor nutriționale nu este pe deplin înțeles, dar se știe că metabolismul poate fi stresat în astfel de circumstanțe. Unul dintre efectele posibile este efectul asupra sistemului imunitar - acesta reduce apărarea și, prin urmare, suntem potențial mai expuși la infecții și boli.
Vitamina C este necesară pentru a produce adrenalină. Când nivelurile de adrenalină sunt crescute în perioade lungi de stres, este nevoie de mai multă vitamina C. Majoritatea animalelor își pot crește sinteza propriei vitamine C pentru a satisface nevoile mai mari. De exemplu, capacele pot crește producția de vitamina C cu până la 500 la sută. Din păcate, trebuie să te bazezi pe propria nutriție pentru a ingera acest nutrient esențial. Dacă acest lucru nu se realizează prin consumul unor cantități mari de alimente bogate în vitamina C, precum portocale, kiwi, fructe de pădure, ardei, cartofi și broccoli, unele părți ale corpului, precum sistemul imunitar, pot suferi un deficit.
Cercetările arată că deficiența de vitamina C limitează activitatea macrofagelor, o bacterie defensivă care consumă literalmente bacterii invadatoare și viruși. Mai puține macrofage ne fac să fim mai predispuși la răceli și gripă, ceea ce pune și mai multă presiune pe producția de vitamina C.
Când este expus stresului pe termen lung, este prudent să susțineți în continuare sistemul imunitar cu o abundență de alimente bogate în beta-caroten (un precursor al vitaminei A), cum ar fi morcovii, legumele verzi, fructele galbene și portocalii.
Aportul regulat de vitamine C și A, precum și acid folic și zinc, este esențial pentru un sistem imunitar funcțional, pentru a ajuta la apărarea împotriva infecțiilor. Acidul folic se găsește în fasolea neagră, spanac și alte legume cu frunze verzi. Crabii, stridiile, germenii de grâu, fripturile, semințele de dovleac și carnea roșie sunt surse bune de zinc.
Puterea proteinelor
Sub stres permanent, nevoia organismului de a primi proteine poate crește, de asemenea. Devine deosebit de important să mănânci niște pește, pui, curcan, carne roșie slabă, ouă, lapte sau fasole. Nutriția cu proteine insuficiente poate reduce semnificativ apărarea imună și capacitatea de a rezista la infecții. Pești mai grași, de ex. somonul, păstrăvul, tonul sau sardinele sunt foarte potrivite deoarece conțin și grăsimi esențiale capabile să dilueze sângele. Acest lucru ajută la contracararea proprietăților de îngroșare a sângelui pe care le are adrenalina.
Mâncarea pentru a evita stresul este de fapt a mânca o dietă sănătoasă și echilibrată alegerea potrivită atunci când alegeți mâncarea. Exercițiul este, de asemenea, important, deoarece poate crește producția de endorfine (potențatori naturali ai dispoziției) și poate îmbunătăți sănătatea corpului. Persoanele aflate în stres constant ar trebui să ia în considerare schimbarea stilului de viață sau căutarea unui ajutor profesional.