uite, -u omule. r. baza. dilua. uite: Îi aruncă o privire severă. (Stein.)
1. simțirea nevoii de mâncare, mâncare;
senzație, stare fizică cauzată de lipsa hranei, hrană: alungare, calm h. sătura;
suferi de h;
a muri, a muri, a mișca, a picura din h-u, h-om (arh. foamea);
a chinui pe cineva cu h;
fii despre h-e fără mâncare, flămând;
Foamea este cel mai bun bucătar (accesoriu) căruia îi este foame, nu preia mâncarea, mâncarea.
2. lipsa generală de alimente ca urmare a eșecului culturilor al. un alt dezastru;
mizerie, nevoie: încolțit h.;
vremuri de mizerie generală și foamete (Kuk.);
3. (pentru ce) lăcomie, nerăbdare, dorință: h. de muzică, de cărți, de educație, de sol, de bani;
flămând vin. m. k 1, 2: h-un dezastru;
h-o moarte de foame;
h. an sterp;
h-un salariu prea mic, sub nivelul de trai;
demonstrații h-e cauzate de foamete, salarii prea mici etc.
- femei. r. baza. netezime, sensibilitate: primăvară cu aspect cu față roz (Sládk.)
caut 1, -a, mn. Nu. -sunt un. r. cine caută: h. comori, h. adevăr
căutător 2, -a, mn. Nu. -E omule. r. dispozitiv de căutare: dezvoltare. h. min
căutând áčik, -a/-čka om. r. tehnologie. un dispozitiv auxiliar pentru poziționarea exactă a imaginii în câmpul de imagine al camerei
caută femei, -y, -čekek femei. r. apel telefonic. căutare: A doua zi dimineață au plecat pentru o căutare de alimente. (Gab.);
camp. mod de vânătoare, căutarea animalelor de către câini
uite, -hh, -nu pot. (cine ce)
1. a te strădui, a te strădui să găsești: h. ciuperci, h. obiect pierdut, h. drumul, h. prin ochii cuiva;
h. minereu, apă în pământ;
h. comoară;
h. ceva pe hartă;
Crow to crow stă, drept caută drept. (accesorii)
● căutați un ac (știft) într-un fân de lungi, care picură, obișnuit. munca nefolositoare;
apel telefonic. o glumă. h. ieri al unei căutări inutile, inutile;
nu are ce căuta aici, nu are ce face aici, nu are nevoie de el aici;
Ce căutați? (expresie de mirare sau reticență față de prezența cuiva undeva) Ce vrei aici? Ceea ce căuta, a găsit (are). Oricine caută va găsi accesoriul. obicei. fier. despre cineva care a fost grav afectat de ceva rău, afectat neplăcut;
2. încercați să obțineți pe cineva, ceva, încercați să realizați, obțineți ceva: h. ajutor, prieten;
h. apartament, loc de muncă, loc, loc de muncă;
h. te vei ascunde (despre fiare);
h. hrană, adăpost, refugiu;
h. fericire, h. sprijin, ajutor cu cineva, h. punct de start;
3. căutați pe cineva, pentru ceva, încercați să aflați, descoperiți pe cineva, ceva: h. fugar, vinovat;
h. adevăr;
h. rădăcina răului;
h. cauza a ceva;
h. da vina pe cineva;
opusul. caută, -și, -hei
adăugat netezit. m. netezit, tuns;
lustruit: h-é lemn, h. mobila
netezire, -a, -e vin. m. necesar pentru mângâiere;
folosit pentru mângâiere: h. mașină, h-a bord
foame, -rne, -rní femei. r. cameră, atelier în care se mângâie (de ex. hârtie, țesături, costume etc.)
mai netedă 1, -a, mn. Nu. -sunt un. r. ciudat. o persoană care mângâie (de exemplu, costume într-un magazin flămând);
mai neted 2, -a, mn. Nu. -E omule. r. masa. un fel de rindea
mistrie 2, -y, -czi femei. r. instrument pentru a mângâia haine, lenjerie, fier
1. tehn. instrument de netezire: zidărie h.;
2. în cele mai vechi timpuri, un instrument pentru netezirea hainelor și a hainelor fără expunere la căldură
1. (cui, ce, unde) a privi, a privi: h. cuiva, mai presus de cineva, h. la ochii cuiva, la fețele lor, h. în soare, în lumină, în întuneric, în oglindă, în stele, în depărtare, timid, timid, dor;
h. sub picioare ai grijă când mergi;
h. la solul obiceiului. în rușine;
pren. (despre lucruri) a direcționa, a fi întoarsă undeva (de obicei în față): arcadele privesc spre pătrat, spre grădină etc.
● sunați. un pic dur h. ca vițel (pentru o poartă nouă), ca bufniță într-o nucă, de neînțeles, prostește;
apel telefonic. h. ca un tunet la stejar, la drumul supărat;
arată ca un spânzurat, de parcă trei sate ar fi fost arse supărat, supărat, supărat;
se uită doar la ziare și cărți citite mult;
a privi în gura cuiva pentru a arăta neajutorat (mai ales atunci când mănâncă);
h. cuiva înalt, să-l subestimezi peste umeri, să nu-l respecti;
apel telefonic. h. nu-i face nimic Domnului Dumnezeu în ferestre, nu te împiedica de treabă;
h. moarte la ochi, h. la mormânt să fie aproape de moarte;
h. a judeca ceva optic pentru ceva cu ochelari roz, prin ochelari roz, prin sticlă roz;
h. pentru ceva, pentru cineva ca miracol să admire ceva, pe cineva, să se minune de ceva, de cineva;
strâmb, ochi strâmb pe cineva h. fii supărat pe el;
h. judecat strict pe ceva;
h. a întâlni ceva pentru a-l aștepta;
nu te uita la dinții calului donat (porek.) nu critică cadoul;
2. (ce) să te uiți, să observi, să iei în calcul ceva: Nu se ia în considerare ceea ce știe cineva atunci când judeci o persoană? (Stod.)
● cu toate acestea. indiferent de asta.;
3. (pentru cine, pentru ce ca pentru cine, pentru ce) a considera pe cineva (ceva) ca pe cineva (pentru ceva);
judecă, evaluează pe cineva (ceva) cumva: L-au privit ca pe o persoană în casa unui străin. (Taj.);
h. la ceva la fel de inutil;
h. la ceva ca o greșeală;
4. (ce) să ai grijă, să ții cont, să ai grijă de ceva: h. (numai) pentru bani, pentru beneficii personale, pentru caracter practic;
nu se uită la preț nu-i pasă de preț;
5. (dintre care) să se abțină, să se manifeste în exterior: smerenia, tandrețea, dragostea, remușcările i-au privit din ochi;
curățenia de acolo arată din fiecare colț este foarte curată acolo
● nimic bun din ochii lui nu stârnește neîncredere, el pare să fie rău;
6. (cu nedefinit, cu conjuncție la) a încerca, a căuta ceva;
h. a mulțumi pe cineva, h. a rambursa pe cineva;
Căuta mai întâi ceva pentru a se pierde. (Taj.);
vezi că vii la timp;
7. dil. (cui) să aibă grijă de ceva în folosul cuiva, să aibă grijă de ceva pentru cineva: Era dispusă să caute confort. (O echipă.);
opusul. căutând, -și, -hei
|| a căuta (pe cineva, ce) a avea grijă, a avea grijă de cineva, ceva: h. ești tată;
h. munca ta, h. îți faci treaba
1. suprafața fluidului: apos h., H. lacuri, râuri;
h. ridicându-se, căzând;
geogr. mare h. bază pentru măsurarea înălțimii
● stați deasupra h-ou într-un loc potrivit, nu cădea, nu renunțați;
2. un plan de suprafață neted a ceva: calus pe palma h-e (Count);
h. gheață (Vans.);
3. suma medie, nivel: salariu, preț h.;
economic, politic h.;
h. nevoile de trai;
hladinka, -y, -niek žen. r. zdrob. k 1, 2
hled isko 1, -a, -dísk střed. vedere asupra a ceva, opinie, atitudine față de ceva: judecarea unui lucru din h-a cuiva, h-a personală, științifică, politică;
corect, greșit h. pentru ceva
hled isko 2, -a, -dísk (învechit și auditoriu, -ťa, -díšť) mijloc. un loc pentru public într-un teatru, cinematograf etc.;
1. (cine, ce) trece ușor cu mâna peste cineva, peste ceva, atinge ușor cu palma, lovitură: h. mâna, fața cuiva;
h. cineva pe păr, pe față;
h. Caine pisica;
pren. h. pe cineva privindu-l, uitându-se ușor la el;
3. (chiar și fără pred.) Îndreptați hainele mototolite, hainele cu mistrie caldă, fierul de călcat;
opusul. a căuta, -a, -ají;
doc. k 1 mângâiere, k 2, 3 mângâiere
a mângâia, -a, -nu pot. expr. (cine, ce) mângâie cu mâna, atinge ușor pe cineva, atinge ceva cu palma: h. cineva pe cap, pe față, pe păr;
h. fața, părul cuiva;
h. Caine pisica;
pren. h. a privi pe cineva cu vedere, vedere, ochi, cu dragoste;
opusul. neted, -a, -ají;
adauga lin. m. dilua. netezire: h. briza (Urb.)
frunza neteda. m. baza. având frunze netede: nucșoară h. (Stea)
sosire cu părul neted. m. având un strat neted: h. gen de armăsar de câine de vânătoare
neted, al 2-lea st. mai netedă m.
1. Având o suprafață plană, netedă, neagră, neagră: h. tulpina, placa h-á;
h-á piele, față;
h-á făină nu grosieră;
h. ca sticla, ca gheața foarte mult;
sport. h. cursa cu obstacole;
2. de formă simplă, simplă, fără ornamente: h. coafura, rochie h-é;
h-á substanță fără probă;
bucla h-e (pentru tricotat) simplă, nu inversată;
pereți h-é, tencuială h-á fără model, fără ornamente;
Tip. h-o rată simplă, un singur tip;
3. neted, rafinat, fin: versuri h-e (Vaj.);
Traduceri netede (Vlč.);
obicei. peior.: h. voce, h-un cuvânt, h-e cuvinte;
Domnul Potocký era un om lin. (Cal.)
4. netulburat, fără obstacole, fără dificultăți, ușor: h. exploatarea, producția mașinii;
h. retur, acces;
lek. h. evoluția bolii fără complicații;
a netezi, netezi "> a netezi;
neted, al 2-lea st. accesorii mai fine: h. stradă pavată, h. fata ras, h. păr pieptănat, h. rochii cusute;
totul a mers h. fără dificultate, fără obstacole;
h. a ieși ușor, fără dificultate din ceva;
a mângâia, -no, -nou, -down. dilua. a deveni flămând, a post;
obicei. doc. netezi
1. flămând, flămând, nu hrănit: h. om;
copiii sunt h-é;
h. ca un câine, ca un lup foarte;
pren. gâturi, guri de oameni (în special copii) care trebuie hrăniți;
plin de flămând nu crede (adj.);
2. dornic, dor de ceva, dor de ceva: h. după conducere;
pren. h-e ochii să privească, h-e ochii să apuce ceva, să se bucure de vedere;
4. de urgență, slab: h. mulțime (Heč.);
h-é ani sterili;
h-o mândrie mândră în exterior în sărăcie, lipsă;
5. nár. neînsuflețit: h-á gâscă, rață;
accesorii foame și foame cu nerăbdare: h. bea, suge parfumul, h. ceas
zborul foamei 1, -u omule. r. cărți. dilua. foamete, foamete: Veverițe mici: Voi domni foamea. (Lajč.) Recolta se spune că aparține tuturor și preoției. (Luca)
pren. Hungry Hungry Man Hungry: El era flămând de o delicioasă delicioasă pe o farfurie de delicatețe. (Berar.)
foamete, -u omule. r. înfometarea în masă a oamenilor din cauza penuriei severe de alimente;
vine foametea. m.: h-é letá (Kost.);
h-á tower (Urb.) foamete