PREAMBUL
Asociația pentru protecția eticii jurnalistice în Republica Slovacă
- omagierea creatorilor primului Cod de Etică din 1990 către Sindicatul Slovac al Jurnaliștilor și Asociația Editorilor de Periodice,
- respectarea Codului deontologic pentru jurnaliști, în vigoare din 2011,
- respectarea schimbărilor din mediul media,
- perceperea amenințării la standardele morale și valorice ale activității jurnalistice,
- respectarea importanței existenței unor reguli etice pentru munca jurnalistică și pentru mediul media slovac,
adoptă Codul deontologic al unui jurnalist (denumit în continuare „Codul deontologic”) pe baza acordului și consimțământului Asociației editorilor de presă (succesor al Asociației periodice), a Sindicatului Slovac al Jurnaliștilor și a Biroului de Publicitate Interactivă din Slovacia (IAB) Slovacia) (Internet Media Representative) pentru activitatea jurnalistică.
I. SCOP
1. Scopul acestui Cod de Etică este:
a) să stabilească reguli de conduită obligatorii pentru persoanele fizice și persoanele juridice care publică tipărirea periodică sau non-periodică în versiune tipărită sau digitală destinată distribuirii în Republica Slovacă (denumită în continuare „suport”), editori de tipărire periodică și non-periodică în versiunea tipărită sau digitală destinată sau difuzată în Republica Slovacă (denumită în continuare „redacția”) și persoanele fizice care desfășoară profesia/activitatea de jurnalist în Republica Slovacă (denumită în continuare „jurnalistul”), agenții de presă care își desfășoară activitatea în Republica Slovacă, furnizori de servicii de informare, portaluri de internet, redacții sau persoane care aleg să adere la acesta,
b) servesc drept ghid pentru persoanele fizice și juridice (cum ar fi editori, comentatori, editori, cameraman, fotografi, graficieni, bloggeri) implicați în crearea de conținut media difuzat publicului, indiferent de platforma tehnologică utilizată,
c) să se asigure că întregul conținut publicat în format tipărit și pe internet este în conformitate cu reglementările general obligatorii ale Republicii Slovace și în conformitate cu bunele moravuri.
d) informează publicul despre regulile etice ale activității jurnalistice.
2. Aderarea la Codul etic nu împiedică mass-media sau redacția să aplice, pe lângă Codul etic, propriile reguli etice, care nu contravin codului etic.
II. PRINCIPII DE BAZĂ A LUCRĂRII JURNALISTULUI
1. Valorile libertății personale, dreptății și decenței sunt esențiale pentru munca unui jurnalist. În opera sa, el încearcă să promoveze aceste valori în societate.
2. Principiile principale ghidate de un jurnalist în munca sa sunt imparțialitatea, echilibrul, obiectivitatea, onestitatea, veridicitatea, responsabilitatea și verificarea temeinică a faptelor.
3. Jurnalistul se asigură că toate discursurile sale publice nu contravin principiilor de bază ale activității jurnalistice prevăzute la alin. 1 și 2 din prezentul articol.
4. Un jurnalist care publică pe Internet este, de asemenea, obligat de Codul de descărcare a conținutului IAB Slovacia, care a fost aprobat de Adunarea Generală a Asociației IAB Slovacia pentru Publicitate pe Internet la 21 ianuarie 2015.
III. JURNALIST ȘI PUBLIC
1. Jurnalistul este obligat să verifice în detaliu orice informație pe care o publică. Informațiile sunt de obicei verificate din cel puțin două surse independente una de cealaltă.
(2) Jurnalistul trebuie să indice în permanență sursa informațiilor sale dacă aceste informații nu sunt în general cunoscute sau nu sunt considerate a fi cunoscute în general în industria căreia este angajat jurnalistul. Sursa nu este listată dacă se utilizează o sursă secretă sau confidențială. El poate utiliza o astfel de resursă în conformitate cu prevederile prezentului cod de etică privind utilizarea resurselor extraordinare.
3. Jurnalistul sau mediul nu publică nicio informație despre care știe că este falsă. Informațiile adevărate se bazează pe fapte și interpretarea obiectivă a acestora, ținând seama de contextul real al evenimentului descris, fără a denatura realitatea obiectivă și a ascunde (omite) o parte din faptele și contextele existente.
(4) Agențiile sunt responsabile pentru veridicitatea și acuratețea informațiilor textuale, audio, audiovizuale și vizuale, iar jurnaliștii nu sunt obligați să o verifice. În caz de îndoială cu privire la acuratețea datelor din serviciul agenției, jurnalistul este obligat să verifice informațiile cu o altă sursă independentă.
5. Un jurnalist nu manipulează niciodată text, imagine, înregistrări audio sau audio sau fotografii. Sunt permise numai acele modificări tehnice al căror scop este îmbunătățirea calității sau a înțelegerii acestora. Colajele, ansamblurile, reconstituirile sau vizualizările ilustrative trebuie marcate clar.
6. Jurnalistul și media au dreptul și obligația de a refuza publicarea informațiilor false, distorsionate sau incomplete.
7. Titlurile articolelor sau programelor nu trebuie să fie false în raport cu conținutul textului. Același lucru este valabil și pentru trailere și reclame care promovează articole și programe.
8. Comentariile și opiniile trebuie să fie clar identificate și distinse de știri și fapte. Opiniile și judecățile de evaluare exprimate în comentariu trebuie să se bazeze și să urmeze logic o bază de fapt suficientă.
9. Publicitatea și anunțurile plătite trebuie să fie clar marcate. În cazul unui text comercial, articolul nu poate da impresia că este o lucrare independentă a unui jurnalist. Jurnalistul și media au dreptul și obligația de a refuza publicarea unei reclame ascunse.
10. Un jurnalist nu poate publica lucrările sale mai vechi ca fiind noi.
11. Jurnalistul nu acceptă, în cursul sau în legătură cu îndeplinirea activității sale, cadouri sau alte beneficii care ar putea pune în pericol imparțialitatea și obiectivitatea sa sau care pot fi interpretate ca o încercare de a influența munca sa. Excepții de la această regulă sunt furnizate în mod normal mici articole promoționale și băuturi răcoritoare la conferințe de presă și alte evenimente destinate publicului și reprezentanților mass-media.
12. În cazul în care cheltuielile de călătorie ale unui jurnalist, ale altor beneficii sau ale unei părți din acestea au fost suportate de către altcineva decât jurnalistul sau mediul/redacția, acesta va informa cititorul, ascultătorul sau spectatorul într-o formă adecvată.
13. Un jurnalist are dreptul la integritate personală. Dacă se află într-un conflict de interese, mai ales dacă lucrează la un subiect care îl preocupă sau îl poate preocupa pe jurnalist însuși, persoane apropiate (§ 116 din Codul civil) ale jurnalistului, interesele economice ale jurnalistului, acesta își informează redacție despre acest fapt. Cu acordul redactorilor, în ciuda unui posibil conflict de interese, un jurnalist poate continua să lucreze la acest subiect, cu condiția ca publicul să fie informat în mod adecvat despre posibilul conflict de interese.
14. Dacă consiliul de redacție se află într-un conflict de interese, în special dacă informează publicul despre activitățile mediului sau persoana care controlează direct sau indirect mediul, acesta va informa publicul în consecință. Un jurnalist nu poate folosi în avantajul său informațiile obținute în cursul activității sale decât dacă acestea au fost publicate.
15. Jurnalistul nu se va bucura de privilegiile profesiei sale pentru propriul său câștig privat, nu va fi dovedit de cardul de jurnalist sau de o declarație de apartenență la mass-media în situații care nu au legătură cu exercitarea directă a profesiei sale.
16. Jurnalistul nu trebuie să se implice politic dacă activitatea sa politică ar putea duce la un conflict de interese și ar pune sub semnul întrebării imparțialitatea sau obiectivitatea sa.
17. Dacă un jurnalist constată că a publicat informații incorecte, este obligat să facă totul pentru corectarea imediată a acestuia, chiar și fără a solicita niciuna dintre părțile interesate sau redactorii.
IV. JURNALIST ȘI OBIECTUL INTERESULUI SĂU
1. Cu excepția problemelor de interes public, un jurnalist nu poate, fără consimțământul persoanei fizice în cauză, să dezvăluie informații referitoare exclusiv la viața privată a persoanei fizice respective sau să publice documente personale ale respectivei persoane fizice în cauză. Cu excepția cazului în care persoana fizică în cauză se suspectează că acționează ilegal sau că provoacă indignare prin acțiunile sale, un jurnalist nu poate reduce reputația, onoarea și demnitatea persoanei fizice în cauză, chiar și atunci când publică informații și înregistrări cu privire la chestiuni de interes public în temeiul precedentului propoziție.
(2) Jurnalistul respectă prezumția de nevinovăție, inclusiv în ceea ce privește persoanele suspectate de o infracțiune, acuzate de o infracțiune sau acuzate de săvârșirea unei infracțiuni. Acesta dezvăluie numele complete ale persoanelor suspectate de o infracțiune numai dacă divulgarea numelui acestora constituie un interes public important.
(3) Jurnalistul nu trebuie să incite direct sau indirect la ură, intoleranță sau discriminare bazate, în special, pe rasă, viziune asupra lumii, religie, origine etnică, vârstă, statut social, sex sau orientare sexuală. Acesta informează despre apartenența oamenilor la o minoritate numai dacă aceste informații sunt relevante în contextul contribuției date.
4. Jurnalistul respectă principiile de bază ale democrației și statului de drept, ordinea constituțională a Republicii Slovace ca și cum legea aplicabilă și principiile morale generale.
5. Jurnalistul respectă alte state, națiuni, tradițiile, cultura, religia sau alte credințe ale acestora.
6. Un jurnalist nu susține direct sau indirect încălcările drepturilor omului, violența sau daunele aduse mediului.
7. Jurnalistul folosește întotdeauna mijloace adecvate de exprimare.
V. JURNALIST ȘI SURSA DE INFORMAȚII
(1) Jurnalistul trebuie să obțină înregistrări și materiale textuale, audio, audio-vizuale și vizuale pentru articole și alte lucrări, astfel încât să fie clar că este jurnalist și să nu-și ascundă numele complet și apartenența la un anumit mediu. El notifică în prealabil înregistrarea conversației telefonice în absența situației descrise la articolul V. punctul 9.
2. Jurnalistul va respecta promisiunile de protecție a identității sursei până când persoana care este sursa informațiilor o scutește de această obligație.
3. La aparițiile și adunările publice, un jurnalist are dreptul să facă înregistrări textuale, audio, audio-vizuale și vizuale fără acordul expres al artiștilor interpreți, cu condiția să nu existe încălcarea drepturilor de autor sau a drepturilor conexe. Un jurnalist poate face același lucru atunci când face înregistrări și colectează informații în locuri publice.
4. Jurnalistul tratează cu sensibilitate sensibilă și responsabilitate persoanele care nu au experiență în comunicarea cu jurnaliștii, nu sunt conștienți de consecințele acțiunilor lor sau se află într-o situație de viață deosebit de dificilă, în special victimele sau martorii unor infracțiuni, accidente sau alte evenimente. care poate provoca stres emoțional semnificativ individului.
5. Jurnalistul va folosi copiii și adolescenții ca sursă de informații numai în cazuri excepționale, cu o atenție deosebită la dezvoltarea lor morală și emoțională.
6. Cu excepția cazului în care acest lucru este interzis în ceea ce privește comunicarea problemelor de interes public, jurnalistul este obligat să protejeze viața privată și interesele legitime ale persoanelor menționate la alineatele (4) și (5) și să nu abuzeze de încrederea lor.
7. Un jurnalist nu este obligat să solicite corectarea suplimentară, nedivulgarea sau nedepasarea informațiilor obținute în conformitate cu prezentul Cod deontologic de către un respondent care a fost de acord anterior divulgării. În cazuri justificate, acesta poate accepta un acord cu privire la autorizarea sa ulterioară înainte de începerea interviului. Dacă respondentul solicită autorizație, jurnalistul este obligat să-l informeze că este posibil doar să precizeze citatele directe ale respondentului, să nu schimbe semnificația răspunsurilor sau să șteargă răspunsurile care au fost făcute în interviul original. Autorizarea înregistrării sau a textului va fi limitată exclusiv la declarațiile furnizate chiar de respondent. Jurnalistul nu va încheia un acord care să permită respondentului să accepte utilizarea declarației sale numai în contextul întregului program sau articol.
8. În circumstanțele prezentate mai jos, un jurnalist poate folosi mijloace extraordinare în munca sa. Înseamnă:
(a) utilizarea mijloacelor clandestine de colectare a informațiilor, inclusiv a unei camere ascunse sau a unui microfon,
(b) utilizarea surselor secrete și confidențiale,
(c) divulgarea informațiilor neconfirmate,
(d) dezvăluirea confidențialității persoanelor care nu se află în domeniul public și a căror confidențialitate este protejată în alt mod.
9. Mijloacele extraordinare de muncă jurnalistică pot fi utilizate numai dacă utilizarea lor vizează îndeplinirea unui interes public important și că acest interes public nu ar putea fi atins în alt mod.
10. Utilizarea mijloacelor extraordinare de muncă jurnalistică trebuie aprobată la cel mai înalt nivel al redacției.
11. Utilizarea mijloacelor extraordinare, la publicarea textului sau difuzarea programului în pregătirea căruia a fost utilizat, trebuie explicată în mod adecvat destinatarului informației.
12. Un interes public important este un interes care aduce un beneficiu semnificativ unei părți substanțiale a societății, care contribuie la protejarea drepturilor și libertăților fundamentale sau la protejarea principiilor democrației și a statului de drept.
13. Interesul public important este în special:
(a) prevenirea abuzului de autoritate publică,
(b) buna funcționare a sistemului politic și a instituțiilor publice,
c) protecția vieții, sănătății, siguranței și proprietății cetățenilor,
d) protecția moralei și a valorilor sociale fundamentale,
(e) protecția mediului, a monumentelor culturale sau a patrimoniului cultural.
VI. JURNALIST ȘI REDACȚIE
1. Un jurnalist într-o funcție de conducere promovează în mod activ respectarea prezentului cod de etică.
(2) Redacțiile și jurnaliștii în funcții de conducere protejează libertatea de exprimare a jurnalistului și, dacă este necesar, îi asigură o protecție juridică adecvată.
(3) Jurnalistul nu va fi obligat să se angajeze într-o astfel de activitate și să ia parte la producerea de opinii care ar fi fundamental contrare conștiinței sale; pentru exercitarea acestui drept, jurnalistul nu trebuie să fie vătămat de alte drepturi.
4. O contribuție destinată publicării, al cărei conținut a fost redactat în așa fel încât să-și schimbe sensul original, poate fi publicată numai cu acordul autorului.
5. Un astfel de consimțământ va fi necesar, de asemenea, dacă contribuția urmează să fie publicată sub o marcă comercială, pseudonim sau anonim.
6. Un jurnalist este obligat să ofere cooperare în litigii și proceduri administrative împotriva colegilor săi sau a mass-mediei, dacă aceste proceduri sunt legate de activitățile jurnalistului.
7. Redacția și jurnaliștii din funcțiile de conducere trebuie să respecte diversitatea de opinii și egalitatea de șanse, indiferent de sex, vârstă, rasă, naționalitate, origine etnică, statut social, orientare sexuală, religie, afiliere politică, socială și culturală a jurnaliștilor.
VII. JURNALIST ȘI COLEGI
1. Un jurnalist nu poate publica text străin sau parte dintr-un text, fotografie sau altă lucrare sau înregistrare ca a sa.
2. Dacă un jurnalist dorește să publice același articol sau un articol similar în mai multe medii, el trebuie să atragă atenția presei. Acest lucru se aplică și cazurilor în care doi jurnaliști din două mass-media publică un interviu cu aceeași persoană care s-a născut împreună, dar îl vor eticheta pentru propriul mediu doar după numele lor.
3. Un jurnalist are datoria de a expune și publica comportamentul neetic și ilegal al colegilor săi.
VIII. CENZURĂ
1. Cenzură înseamnă restricția, denaturarea intenționată sau nedivulgarea informațiilor, înregistrărilor audio, video sau audiovizuale, dacă este din motive politice, economice sau personale.
2. Cenzura este incompatibilă cu regulile etice ale activității jurnalistice și este interzisă.
3. Conducerea fiecărei redacții are dreptul de a decide cu privire la subiectele care vor fi tratate de jurnaliști și de alți colaboratori la redacție, de a stabili metoda de procesare a acestora și de a decide să nu publice lucrarea. Editarea și editarea de texte, înregistrări audio, video sau audio-vizuale nu este considerată cenzură.
4. Editarea înseamnă adaptarea unei înregistrări text, audio, video sau audio-vizuale în termeni de structură semantică, construcție dramaturgică, acuratețe de fapt și de fapt, acuratețe gramaticală și inteligibilitate.
5. Editarea înseamnă gestionarea întregului proces de obținere și prelucrare a informațiilor destinate publicării sau difuzării, luarea în considerare a publicării sau includerii într-o transmisie, lungime, gen, ordinea în care este publicată sau difuzată și contextul în care sunt publicate.
IX. ADERAREA LA COD
1. Prezentul Cod de Etică poate fi accesat de orice organizație profesională, mediu, agenție de știri, furnizor de servicii de informații, portal de internet, redacție sau persoană fizică, cu condiția ca AONE să notifice aderarea sa. În același mod, această persoană își poate revoca aderarea la Codul deontologic.
2. Lista organizațiilor și persoanelor care au aderat la Codul de etică este publicată de AONE pe site-ul său web, unde este publicată și versiunea actuală a Codului de etică.
X. DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE
1. Acest Cod de Etică a fost aprobat de Consiliul de Reprezentanți al Asociației pentru Protecția Eticii Jurnalistice (ZZ AONE), ai cărui membri sunt reprezentanți ai SSN, AVT și IAB Slovacia, la ședința sa din 17 iunie 2017 și intră intră în vigoare a doua zi după aprobare.
2. Decizia Consiliului de administrație al SSN privind aprobarea modificării Codului deontologic pentru jurnaliști din 8 iunie 2017 este considerată o aderare la acest cod deontologic.
3. Această formulare a Codului de etică expiră, cu acordul SSN, textul valabil până în prezent aprobat de cea de-a 9-a Adunare SSN din 5 noiembrie 2010, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2011.
4. Organizațiile și persoanele care au aderat la textul actual al Codului în ultimii ani rămân entități abonate la actualul Cod de Etică pentru Jurnaliști.