bolii

Stresul chiar nu doare? Legătura stresului cu dezvoltarea bolii.

Știm că stresul este strâns legat de boli. Dar cum funcționează?

Știm că stresul nu este neapărat negativ. Nivelurile adecvate de stres pot avea un efect pozitiv asupra sistemului nostru imunitar, precum și asupra performanței noastre. 1 Vorbim aici despre stresul pe termen scurt, pe care îl oprim din moment ce rezolvăm situația stresantă. Problema apare atunci când stresul devine pe termen lung, cronic și ignorat.

Strămoșii noștri au reușit să ușureze stresul doar prin activitate fizică, dans, cântare sau muzică. Astăzi, acordăm foarte puțină atenție unor astfel de activități. În același timp, trăim într-o lume foarte rapidă. Există cerințe din fiecare parte pe care ar trebui să le îndeplinim, indiferent dacă acestea se referă la o carieră sau la viața personală. Creăm idealuri pe care încercăm să le ținem și astfel punem o presiune insuportabilă asupra noastră. Odată cu presiunea vine anxietatea, teama de eșec și, nu în ultimul rând, stresul excesiv.

Stres negativ, pe termen lung, așa-numitul suferința este periculoasă pentru sănătatea noastră mentală și fizică. De ce este așa? Motivul este persistența cronică a organismului în dezechilibru în ceea ce privește cheltuielile și veniturile energetice. Stresul pe termen lung pentru corpul nostru este o cheltuială constantă de energie. Corpul este întotdeauna gata să „lupte” sau să „fugă”. În timpul acestui proces, corpul își pierde literalmente propriile rezerve de energie, ceea ce duce la epuizarea crescută și la slăbirea ulterioară a corpului. Dacă nu reducem stresul pe termen lung, acesta rămâne în organism și continuă să slăbească zonele sale individuale. Disconfortul, oboseala, slăbiciunea sau iritabilitatea ne însoțesc atât de des încât în ​​cele din urmă devin tovarășul nostru zilnic. 2

Ce se întâmplă în corpul nostru?

Încercați să vă imaginați cât de repede au loc procesele din corpul nostru. Ritmul respirator, ritmul cardiac, ritmul de excitare la nivelul creierului, coordonarea membrelor, ... Corpul nostru funcționează ca o rețea de transport sofisticată, pe care există un număr imens de drumuri, curenți, ramuri sau benzi de legătură. Imaginați-vă că în mijlocul acestei rețele de transport există o intersecție centrală - creierul. Când începe un răspuns la stres, un impuls în creier, diferite procese sunt declanșate de hormoni. Corpul prezintă o gamă întreagă de posibilități de stres, unde poate merge.

Corpul încearcă să ne avertizeze cu mult timp în avans! Simptomele stresului pe termen lung:

  • Oboseală pe termen lung, epuizare
  • Calitatea somnului deteriorată
  • Tulburări interne
  • Probleme de concentrare
  • Apetit modificat - pierderea poftei de mâncare, supraalimentare, foamea de noapte
  • Nevoia de izolare socială
  • Rinită mai frecventă
  • Aritmie, hipertensiune arterială
  • Respirație scurtă
  • Incapacitate de concentrare, probleme de memorie

Cu aceste și multe alte semnale, corpul încearcă să ne spună că ceva nu este în regulă. Dacă nu suntem suficient de atenți, creștem riscul potențial al unor probleme de sănătate mai grave. Pe baza cunoștințelor științifice, putem documenta relativ exact probabilitatea efectelor stresului pe termen lung. Imaginați-vă o rețea de autostrăzi bine dezvoltată.

Răscruce a efectelor stresului pe termen lung asupra sănătății noastre

Modul în care efectele stresului ne vor afecta sănătatea pe termen lung depinde de o serie de factori, cum ar fi ereditatea, tipul de personalitate, atitudinile, modul de gândire despre noi înșine și despre lume, sprijinul social, strategiile de coping, dieta, somnul etc. Toate acestea formează un complex și determină măsura în care corpul nostru este potrivit și capabil să facă față provocărilor. Cu atacuri extreme și epuizare pe termen lung, tinde să depună mărturie în locul care ar putea fi cea mai slabă predispoziție din țara noastră. Efectele de impact pot avea direcții diferite.

Răscruce a efectelor stresului pe termen lung

Slăbirea sistemului imunitar

Sistemul imunitar este prima ieșire din intersecție. Cu stresul cronic, există o creștere a nivelului de catecolamină în organism. Acest lucru suprimă celulele T cu suprasolicitare și ulterior slăbește sistemul imunitar. În practică, acest lucru înseamnă că stresul limitează funcția glandelor suprarenale, care produc substanțe antiinflamatoare, crescând astfel riscul de infecție. 12 Inflamația crește în organism și organismul este mai susceptibil la diferite boli virale. Mai des o persoană suferă pot apărea răceli, gripă, herpes și diverse intoleranțe. Pe măsură ce apărarea organismului scade, corpul este mai susceptibil la diferite alte boli.

Apărările naturale ale organismului scad din cauza stresului.

Una dintre bolile grave „moderne” cauzate de un sistem imunitar slăbit este herpes zoster/zona zoster. Este o boală infecțioasă foarte dureroasă (herpesul din prima ramură a nervului trigemen), manifestată printr-o bandă de mici erupții/vezicule de-a lungul unui nerv. Erupțiile cutanate apar în principal în coaste, lombare și trapezoide. 3 Un curs foarte exigent al bolii apare în cazul unui defect al sistemului imunitar, când boala poate fi în combinație cu de ex. cu pneumonie, fatală.

S-a arătat o legătură strânsă între această boală și stresul pe termen lung. În 1990, cercetările au demonstrat că evenimentele stresante erau un factor de risc pentru zona zoster. 4 Boala este cauzată de virusul varicelei zoster, ca și în cazul variolei. Toți cei care au depășit variola au virusul în ei, iar sistemul imunitar funcțional îl are sub control.

Boli cardiovasculare

Legătura dintre stresul cronic și dezvoltarea bolilor cardiovasculare este confirmată de numeroase studii de cercetare. Rezultatele studiului din 2012 arată că stresul pe termen lung în muncă și viața personală este asociat cu o creștere de până la 40-50% a incidenței boală coronariană. La pacienții cu boli cardiovasculare deja diagnosticate, s-a identificat o agravare a prognosticului în cazul stresului crescut pe termen lung, al izolării sociale și al stresului profesional. Intervenția de gestionare a stresului s-a dovedit a fi o strategie eficientă pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților cu boli cardiovasculare avansate. 5

Multe boli cardiovasculare apar din cauza stilului de viață slab, a lipsei exercițiilor fizice, a alimentației nesănătoase, a calității slabe și a cantității de somn. Un exemplu este hipertensiune arterială - creșterea tensiunii arteriale. Acest diagnostic este una dintre cele mai frecvent diagnosticate boli din Slovacia, afectând persoanele cu vârste cuprinse între 45 și 65 de ani. 6

Profesorul Róbert Hatala, șeful Clinicii de Cardiologie a Institutului Național de Boli Cardiovasculare din Bratislava, afirmă că bolile cardiovasculare frecvente și grave includ persistente tulburări ale ritmului cardiac - aritmii. Aritmiile se manifestă prin palpitații, nereguli, amețeli, pierderea totală a performanței și pierderea conștienței pe termen scurt. În cel mai rău caz, poate apărea moartea subită. Aritmiile sunt tulburări ale ritmului cardiac, în care activitatea inimii este lentă și sărită (bradicardie) sau prea rapidă și provoacă dificultăți (tahicardie). 7

Tulburări ale sistemului nervos

Părțile creierului amigdalian, hipocampul (responsabil de evoluția reacțiilor emoționale) și cortexul prefrontal (responsabil pentru funcțiile executive și capacitatea de autoreglare) sunt părțile creierului care controlează stresul prin intermediul hormonilor. Pentru unii, cumpărarea într-un supermarket poate provoca stres, în timp ce pentru alții nu va provoca stres sau se va remarca din mulțime. Diferența constă în evaluarea pericolului real sau perceput, care este explicată într-un mod complet diferit de fiecare organism. 8

Una dintre celelalte boli „moderne” din acest domeniu este tetanie. Acest diagnostic, până acum relativ neexplorat, este larg răspândit, în special la femeile cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani. Boala provoacă o lipsă de magneziu (magneziu) în sistemul nervos, care afectează excitabilitatea nervului. Sistemul nervos se caracterizează prin hiperexcitabilitate nervoasă și neuromusculară. 9 În practică, aceasta înseamnă crampe musculare frecvente, tremurături și zvâcniri ale membrelor, sensibilitate senzorială ridicată (în special atingere, vedere, auz), hiperventilație (respirație foarte rapidă, superficială), crize de migrenă, sindrom premenstrual problematic la femei. Această boală este însoțită de anxietate până la depresie. Tratamentul acestei boli necesită o disciplină strictă, o schimbare a stilului de viață, o schimbare a percepției vieții, dar mai ales o schimbare a abordării față de sine.

Simptomele tetaniei includ crampe musculare și zvâcniri ale membrelor.

Probleme musculo-scheletice

Boli reumatice parte a bolilor cronice dureroase, care din păcate duc adesea la dizabilități premature. Etiologia, adică originea acestor boli, nu este încă complet cunoscută. Încă din 1909 a fost publicat un articol care indica legătura dintre personalitatea unui individ și anxietatea sau frica experimentată de pacienții cu boli reumatice în viața lor de zi cu zi. 10 Stilul de viață și stresul sunt încă astăzi cele mai înclinate cauze ale bolilor reumatice.

Cea mai frecventă boală reumatică este artrita reumatoida. Această boală este cauzată de o inflamație care afectează în mod repetat articulațiile întregului corp. Potrivit profesorului Jozef Rovenský de la Institutul Național de Boli Reumatice din Piešťany, cele mai frecvente simptome subiective includ dureri articulare, rigiditate matinală, oboseală și un sentiment general de slăbiciune. Manifestarea clinică de bază a bolii este umflarea articulațiilor. Inflamația în organism crește odată cu scăderea imunității, de aceea este foarte important să păstrăm corpul calm, menținând în același timp echilibrul mental. 11

Probleme de aspirație

Deseori întâlnim expresia „Nu pot respira stresul”. Oricât de metaforic înțelegem această frază, s-a demonstrat că stresul ne poate provoca de fapt o problemă de inhalare. Răspunsul la stres este adesea însoțit de dificultăți de respirație. Respirația scurtă este cauzată de lipsa de oxigenare a creierului. Procesul are loc datorită concentrației de cantități mari de sânge oxigenat în mușchii care pregătesc corpul pentru atac sau evadare.

În timpul răspunsului la stres, histamina este eliberată, ceea ce reprezintă o problemă în special pentru astmatici. 13

Astmul este o boală pe tot parcursul vieții, dar tratabilă.

Astm bronsic este o boală pulmonară cronică, inflamatorie, bine tratabilă, dar incurabilă, care predispune mucoasa să răspundă la inflamație. Histamina eliberată poate provoca o îngustare severă a bronhiilor, ceea ce duce la o restricție a fluxului de aer (atac de astm). O frecvență mai mare a atacurilor de astm înseamnă adesea o complicație care poate duce la pneumonie. 14

Probleme cu tractul digestiv

Problemele digestive sunt practic un indicator foarte fiabil și rapid al ceea ce se întâmplă în corpul nostru. Constipație, diaree, vărsături, sindrom de colon iritabil, toate acestea pot însemna că organismul este într-o stare de stres mult timp. S-a dovedit că cea mai frecventă cauză a problemelor gastrointestinale este stresul cronic. 15

Stresul și calitatea digestiei sunt strâns legate.

Colita ulcerativă sau boala porumbului (inflamația gastro-intestinală cronică, intestinală, mediată imun cu perioade de remisie - perioadă de odihnă și recidive - perioade de agravare a bolii) sunt boli care apar relativ des în legătură cu stresul cronic. 16

Stresul modifică concentrația de acizi din stomac. Această modificare poate provoca leziuni/eroziuni ale mucoasei (aproximativ 5 mm) în stomac și duoden. Vorbim despre o boală foarte dureroasă - ulcerul peptic, care sunt una dintre cele mai frecvente boli ale tractului digestiv asociate cu stresul cronic. Această boală poate fi tratată doar farmacologic, în caz extrem, chirurgical. Respectarea măsurilor dietetice și dietetice este o parte integrantă a tratamentului problemelor gastro-intestinale. În același timp, aceste măsuri reprezintă o prevenire foarte eficientă împotriva bolilor tractului digestiv. 19

Echilibrul mental

Întreruperea echilibrului mental apare atunci când organzimusul este expus la stres dăunător pe termen lung. S-a demonstrat că riscul de boli mintale crește direct proporțional cu nivelul de stres din organism. 17 După cum sa menționat deja în articolele noastre, stresul pe termen lung duce la o epuizare crescândă a rezervelor de energie ale corpului. Scăderea funcției sistemului imunitar înseamnă boli din ce în ce mai frecvente, cum ar fi gripa, rinita, agravarea alergiilor și altele asemenea. Nu ne putem apăra, problemele din jurul nostru par să devină mai mari, suntem mai epuizați, simțim slăbiciune și anxietate, care poate crește până la depresie. 18 Distribuția corectă a forțelor joacă un rol foarte important aici. Trebuie să acordăm aceeași greutate timpului personal, de agrement și relaxare ca și timpului nostru de lucru. Menținerea echilibrului mental depinde, prin urmare, în primul rând de echilibrul corect al tuturor activităților care alcătuiesc ziua noastră.

Spre exterior?!

Trimiterea stresului ești tu cea mai ideală opțiune. Cu toate acestea, trebuie să trimitem stresul în acest fel. Înainte ca stresul pe termen lung să atace una dintre zonele corpului nostru, avem ocazia să „preluăm controlul” și cu propriile eforturi de a scoate stresul din corp.

Cum arată când decidem să trimitem stresul spre exterior?

Procesul de ameliorare a stresului este un proces foarte complex, sistematic și pe termen lung. Este important să ne dăm seama că nu ameliorăm stresul peste noapte. Este necesar să-l scoateți din corp în pași mici în fiecare zi. Exerciții fizice, o dietă sănătoasă, ședere în afara și, nu în ultimul rând, somn regulat, relaxare și regenerare. Aceștia sunt toți pilonii pe care se bazează acest proces.

Mulți dintre noi considerăm aceste activități ca fiind ceva pentru care nu avem timp și ne vom răsfăța cu ele doar în mod excepțional sau ca „recompensă”. Cu toate acestea, chiar și cei mai de succes sportivi sau cei mai ocupați manageri știu că acest proces este un cerc închis. Fără a oferi corpului nostru spațiu de regenerare, nu este posibil să mai facem un alt exercițiu. Echilibrul activităților menționate în combinație cu munca și managementul gospodăriei nu ar trebui să fie doar una dintre opțiunile pentru noi, ci o rutină zilnică. Să încercăm să aducem echilibrul zilelor noastre și să adaptăm rutina zilnică la sănătatea noastră fizică și mentală.