abstract
Obiective: Pentru a clarifica dacă consumul acut de compuși polifenolici ai vinului roșu reglează metabolismul lipidelor și lipoproteinelor la femeile cu postmenopauză dislipidemică.
PROIECTA: Opt femei cu postmenopauză dislipidemică au consumat mese mixte însoțite fie de apă, vin roșu dezalcoolizat sau vin roșu alcoolic la trei vizite separate, în ordine aleatorie, la 2 săptămâni distanță. Au fost prelevate probe de sânge de o oră și șase ore după naștere și analizate pentru apolipoproteina plasmatică B48 (apoB48; un marker specific al chilomicronilor (CM) și a reziduurilor acestora (CMR)); colesterol total, LDL și HDL; trigliceride (TAG); insulină și glucoză în fiecare moment.
REZULTATELE: După consumul de vinuri roșii alcoolice și nealcoolice, a existat o scădere a nivelurilor postprandiale de apoB48 comparativ cu apa.
CONCLUZIE: Vinul roșu ameliorează nivelurile CM și CMR plasmatice postprandiale, probabil prin întârzierea absorbției grăsimilor din dietă, după cum se indică printr-o scădere a nivelurilor plasmatice apoB48. Scăderea lipoproteinelor postprandiale circulante după consumul de vin roșu poate explica parțial mortalitatea cardiovasculară scăzută în rândul francezilor.
Nu există doar dovezi insuficiente, ci și paradoxale, care nu ne permit să promovăm în mod confidențial consumul de vin ca parte a unui program de viață sănătos. Vinul, sau mai degrabă alcoolul, economisește calorii și poate contribui la apariția obezității viscerale. La nivel global, obezitatea este considerată o epidemie și se spune că este responsabilă pentru apariția tulburărilor metabolice grave și costisitoare, inclusiv diabetul zaharat, bolile cardiovasculare și unele tipuri de cancer. Beneficiile anticipate asociate consumului de vin și alcool sunt, de asemenea, susținute de unii pentru a compensa tendința de a dezvolta disfuncții hepatice și cancer gastro-intestinal. În plus, în ultimii ani, studiile longitudinale la scară largă care examinează beneficiile potențiale ale antioxidanților dietetici asupra bolilor cardiovasculare au fost destul de nesemnificative, cu un efect redus sau deloc asupra frecvenței și severității bolii. Într-adevăr, acum există un corp acumulat de dovezi care sugerează că stresul oxidativ este o consecință și nu o necesitate a bolilor cardiovasculare. De aceea există îndoieli cu privire la ce consum de vin este considerat benefic.
Accentul patologiei bolilor de inimă este acumularea de colesterol în peretele vaselor de sânge care hrănesc inima. Acumularea de colesterol în peretele arterial este derivată din particule purtătoare de colesterol numite lipoproteine. Am investigat modul în care vinul roșu poate fi benefic în prevenirea bolilor de inimă prin reducerea producției de lipoproteine și creșterea clearance-ului său din ficat. Aceste două puncte de reglare sunt esențiale în reducerea numărului de lipoproteine purtătoare de colesterol din circulație.
Vin roșu și boli de inimă
La om, lipoproteinele pot fi clasificate ca intestinale sau derivate hepatic. Lipoproteinele derivate din intestin, numite chilomicroni (CM), sunt utilizate pentru transportul tuturor grăsimilor dietetice din intestin către țesuturile periferice din organism. În plus față de lipidele alimentare, CM transportă, de asemenea, mulți compuși ingerați în sânge. Aceste lipoproteine sunt transformate în reziduuri CM o dată în circulație. Pe de altă parte, lipoproteinele derivate din ficat, numite lipoproteine cu densitate foarte mică (VLDL), sunt ambalate în ficat și, odată în circulație, transformate în lipoproteine cu densitate mică (LDL). Accentul patologiei bolilor de inimă este acumularea de colesterol în peretele vaselor de sânge care hrănesc inima. Atât reziduurile LDL, cât și CM pot pătrunde în peretele arterial și pot stoca colesterolul și pot stimula dezvoltarea plăcii aterosclerotice. 7, 8
Efectul vinului roșu dezalcoolizat și al atorvastatinei asupra secreției apoB100 din celulele HepG2. Celulele HepG2 au fost incubate cu 5 µM vin roșu dezalcoolizat (RW-OH) sau 10 µM atorvastatină timp de 24 de ore în fond DMEM fără ser. ApoB100 a fost măsurat în duplicat utilizând detectarea Western Blotting ECL așa cum este descris în secțiunea „Metode”. Fiecare experiment a fost realizat în duplicat și densitățile benzii apoB100 pe autoradiografie au fost cuantificate prin densitometrie. Concentrațiile ApoB100 în mediu au fost exprimate ca procent de control ± sem din trei experimente efectuate cu replici. Diametrul mediu al apoB100 secretat în mediu de către celulele martor a fost de 0,51 ± 0,054 ug/mg proteină celulară/ml mediu. * indică valori care sunt semnificativ diferite de valorile de control de la P
Nivelurile plasmatice de apoB48 la femeile aflate în postmenopauză care consumă vin roșu dezalcoolizat, vin roșu fortificat sau apă. Opt femei dislipidemice aflate în postmenopauză au consumat fiecare o masă mixtă însoțită fie de apă, vin roșu dezalcoolizat sau vin roșu alcoolic la trei vizite separate în ordine aleatorie, la 2 săptămâni distanță. A fost prelevată o probă de sânge postită și la șase ore după masă și analizată pentru apoB48 plasmatic (marker specific CM și reziduurile acestora (CMR)) utilizând electroforeză pe gel și Western blot/chemiluminescență îmbunătățită. Datele au fost analizate prin măsuri repetate ANOVA și teste t asociate. * indică valori care sunt semnificativ diferite de valorile de control de la P