Vitamine si minerale

European Consiliului

REZUMATUL DOCUMENTULUI:

CARE ESTE OBIECTIVUL PREZENTULUI REGULAMENT?

  • stabilește normele UE privind adăugarea de vitamine, minerale și alte substanțe în alimente,
  • armonizează diferitele norme în vigoare în țările UE pentru a facilita comerțul cu alimente în UE și pentru a îmbunătăți protecția consumatorilor,
  • stabilește o listă de vitamine și minerale care pot fi adăugate la alimente,
  • stabilește reguli pentru etichetarea suplimentară pentru a oferi consumatorilor informații mai bune cu privire la nutrienții adăugați în alimente.

Regulamentul se aplică vitaminelor, mineralelor și anumitor alte substanțe adăugate alimentelor. Se aplică la:

Nu se aplică suplimentelor alimentare reglementate de Directiva 2002/46/CE.

Listează vitaminele și mineralele care pot fi adăugate la alimente.

Numai vitaminele și/sau mineralele enumerate în anexa I în formularele enumerate în anexa II pot fi adăugate la alimente în conformitate cu normele stabilite în prezentul regulament.

Lista poate fi adaptată pentru a ține seama de avizul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA).

Etichetarea nutrițională a produselor la care s-au adăugat vitamine și minerale și care sunt reglementate de prezentul regulament este obligatorie. Acesta trebuie să conțină următoarele informații:

  • cantitățile totale de vitamine și minerale adăugate alimentelor,
  • cantități de proteine, carbohidrați, zaharuri, grăsimi, saturați, fibre și sodiu (în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind etichetarea alimentelor),
  • valoarea energetică a produsului.

Etichetarea, prezentarea și publicitatea alimentelor la care s-au adăugat vitamine și minerale:

  • nu trebuie să inducă în eroare sau să înșele consumatorul cu privire la valoarea nutritivă,
  • nu conține nicio informație care să susțină sau să sugereze că o dietă echilibrată și variată nu este o sursă adecvată de nutrienți.

Cantități maxime și minime

Adăugarea voluntară de vitamine și minerale în alimente poate contribui la obținerea unui aport adecvat de aceste substanțe și la reducerea riscului de deficiență a acestora.

Cu toate acestea, aportul excesiv de vitamine și minerale poate avea efecte negative asupra sănătății. Prin urmare, regulamentul prevede determinarea cantităților maxime de vitamine și minerale care trebuie adăugate alimentelor.

Cantitățile maxime țin cont de:

  • cele mai mari cantități sigure de vitamine și minerale conform unei evaluări științifice a riscurilor,
  • posibil aport de vitamine și minerale din alte alimente și
  • aportul de referință de vitamine și minerale recomandat populației.

De asemenea, acestea țin seama, după caz, de contribuția produselor individuale la nutriția generală a populației și de profilul nutrițional stabilit în conformitate cu Regulamentul (CE) 1924/2006.

Adăugarea unei vitamine sau a unui mineral la un produs alimentar are ca rezultat ca vitamina sau mineralul să fie prezentă în produsul alimentar în cel puțin o cantitate semnificativă, dacă o astfel de cantitate este definită în conformitate cu anexa la Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. 1169/2011.

Interdicții și restricții

Vitaminele și mineralele nu pot fi adăugate la:

  • alimente neprelucrate, inclusiv fructe, legume, carne, carne de pasăre și pește,
  • băuturi care conțin mai mult de 1,2% în volum de alcool, cu excepția cazurilor speciale și cu condiția să nu fie însoțite de o mențiune nutrițională sau de sănătate.

Regulamentul prevede o procedură de interzicere sau restricționare a utilizării substanțelor cu efect nutritiv sau fiziologic * altul decât vitaminele și mineralele. Pentru unele substanțe, alte măsuri europene de control specifice sunt asociate cu această procedură. Țările UE pot solicita Comisiei Europene și furniza dovezi științifice care să îi permită să includă un produs în anexa III la regulament (substanțe a căror utilizare în alimente este interzisă, restricționată sau supusă examinării comunitare). Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr Regulamentul (CE) nr. 307/2012 clarifică condițiile pentru depunerea unei astfel de cereri și stabilește natura probelor care trebuie atașate cererii.

DE CÂND APLICĂ REGULAMENTUL?

Se aplică de la 1 iulie 2007.

Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind adăugarea de vitamine și minerale și a altor substanțe în alimente (JO L 404, 30.12.2006, p. 26-38)

Modificări ulterioare la Regulamentul (CE) nr 1925/2006 au fost încorporate în documentul original. Această versiune consolidată este doar în scop de documentare.

Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului Regulamentul (CE) nr. 609/2013 al Comisiei din 12 iunie 2013 privind alimentele pentru sugari și copii mici, alimentele în scopuri medicale speciale și înlocuirea totală a alimentelor în scopul controlului greutății și de abrogare a Directivei 92/52/CEE a Consiliului, a Directivei 96/8/a Comisiei CE, 1999/21/CE, 2006/125/CE și 2006/141/CE, Directiva 2009/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului și Regulamentul Comisiei (CE) nr. 41/2009 a (ES) č. 953/2009 (JO L 181, 29.6.2013, p. 35-56)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr Regulamentul (UE) nr. 307/2012 din 11 aprilie 2012 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Parlamentului European și al Consiliului Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 privind adăugarea de vitamine și minerale și a altor substanțe în alimente (JO L 102, 12.4.2012, p. 2-4)

Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului Regulamentul (CE) nr. 1169/2011 din 25 octombrie 2011 privind furnizarea de informații despre alimente consumatorilor și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 178/2002 ale Parlamentului European și ale Consiliului 1924/2006 a (ES) č. De abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivei 2002/67/CE a Comisiei și a 2008/5/CE și Regulamentul (CE) nr 608/2004 (JO L 304, 22.11.2011, p. 18–63)

Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 al Comisiei din 16 decembrie 2008 privind aromele și anumite ingrediente alimentare cu proprietăți aromatizante pentru utilizare în și pe produsele alimentare și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului 1601/91, nariadenia (ES) č. 2232/96 a (ES) č. 110/2008 și Directiva 2000/13/CE (JO L 354, 31.12.2008, p. 34-50)

Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari (JO L 354, 31.12.2008, p. 16-33)

Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate făcute asupra produselor alimentare (JO L 404, 30.12.2006, p. 9-25)

Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind alimentele și furajele modificate genetic (JO L 268, 18.10.2003, p. 1–23)

Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 iunie 2002 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la suplimentele alimentare (JO L 183, 12.7.2002, p. 51–57)

Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului Regulamentul (CE) nr. 258/97 al Consiliului din 27 ianuarie 1997 privind alimente noi și aditivi alimentari noi (JO L 43, 14.2.1997, p. 1-6)