155 rezultate găsite (2 pagini)
Eu. apel telefonic. eu tone zam. ukaz. proverbe.
1. indică un loc lângă difuzor, op. acolo: locuim aici, ce faci aici? simți-te ca acasă aici
2. cu cataramă un apartament marcă prezența cuiva, ceva: sunt deja aici;
Crăciunul vine în curând;
Aici! detectarea prezenței
3. indică situația din acest caz: despre ce este vorba? aici nu se poate face nimic
4. apel telefonic. indică apropierea imediată a persoanei, aceasta: aici un coleg vă va sfătui
5. aici si acolo unde-aici, aici-acolo: aici și colo pentru a observa mai multe neliniști
● unde nimic, aici nimic nicăieri;
Poftim! expresie de surpriză, indignare
II. secțiune. subliniază expresia la kt. aparține, acum, corect, doar: nu mai aștepta pe nimeni și iată doi invitați
Aici cit. imită trâmbițarea
1. carcasă tubulară flexibilă pentru depozitarea semisolidelor: t. muștar, lipici;
stoarceți pasta, crema din t-y
2. cutie tubulară: t. celaskonu, diplomă stocată în t-e
tuberculoză -y -ček ž.
tuberculoză -un mn. -ci m. pacient cu tuberculoză, curățătorie chimică;
tuberculoză -y ž. boală contagioasă care afectează în principal plămânii, uscăciune: pulmonară, os t.;
tuberculoză adj.: t. bacil
tub -y -ček ž. zdrob.
tub -u m. ciudat. tub (tub) (ca parte a instrumentelor optice): t. microscop, binoclu;
1. 12 bucăți de același fel: t. batiste, nasturi
2. expr. nespecificat cantitate (mai mare), totuși: cunosc astfel de cazuri t.
● a avea, a fi ceva de t-y mult
a sufla -e -ú -chol ned. stricați cu umezeală, mucegai (iv) ť: făină, cerealele încep să t.;
ciudat. uleiuri, grăsimi descompunere
pinguin -un mn. N și A -y m. pasăre care trăiește în Antarctica, zool. Aptenodite;
îndrăzneţ -adică -ejú ned. a deveni mai gras, gras, gras, op. slăbi: pren. t. de la muncă, de la calusurile altora a trăi în detrimentul altora
grăsime -și b.: t. lapte conținut de grăsimi în lapte
grăsime -y ž. grăsime: t. excesivă, tendință la t-e
1. învelit, acoperit cu grăsime, grăsime, gros: față în formă de t, t. bovine;
t-é carne gras;
2. care conține mai multe grăsimi (obligatoriu): t. brânză
3. grosier (adică 1): t-é litery;
poligr. fontul t-é
duzină adj. expr. comun, obișnuit, banal: t. produs;
t. roman de mică valoare;
tuf -u m. geol. stâncă, kt. s-a format prin activitate vulcanică: var t. travertin;
2. umplere creion grafit: tare, moale, colorat t.;
dorință -y túh ž. poet. dorință
solidifica -e -ú -hol nedok.
1. a deveni mai rigid, rigid (adică 1): între t-e, lava t-e, ciment t-tie
rigid acc. k 4: t. apăsați, descărcați ceva;
t. a gandi;
t. înapoi greu;
alb rigid adj. alb profund, alb închis
roșu rigid adj. roșu intens, roșu închis
verde tare adj. verde intens, verde închis
1. fix (adică 1), greu: t. zăpadă, t-lava;
combustibil t;
fizic. statul t
4. având al. realizarea unei mari măsuri, intensitate a ceva, intens, puternic: t. lupta, t. îngheț, t-á cafea, t-á coniac, t. tutun;
t. fumător
tuja -e ž. lemn de conifere străin cultivat în parcurile noastre, încălțăminte. Thuja
1. org gras. o substanță conținută în corpul animalelor al. în nimic. plante: subcutanat t., pește t.
2. alimente. produsul (unguent, unt, ulei etc.) folosit la pregătirea meselor: gătiți pe t-u, t ars.;
bate cit. aluzie. atingând: ť., ť. la arc
să atingeți ned. expr.
1. scoate sunete moi, bate: ť-fără dispozitiv
2. pentru a provoca astfel de sunete, atingeți: ». la arcadă;
ť. pe aparat;
doc. Atingeți -e -ú -kol
// a ciocani apel telefonic. grevă: ť. noroc;
grăsime -și b. conținut de grăsimi în produsele naturale: t. lapte
gras adj.: strat t;
t-é patiserie;
rătăcitori adj.: t. viaţă;
t-a sânge;
tuľajka -y -jok b. mânecă, la kt. se introduce un obiect alungit, de ex. porisko: t. lopeți, topoare
2. expr. care are tendința de a rătăci, căruia nu îi place să rămână acasă: unde te duci, tu nu.!
tularemie -adică ž. veter., lek. o boală de rozătoare contagioasă transmisă oamenilor
1. trăirea fără adăpost, viață rătăcitoare: t. cu lumea
2. umbla fără țintă, rătăcire, rătăcire: t. la oraș, la vârf, la câmp;
t. mult în noapte
3. cu o dragoste de a rămâne în afara casei: băiatul începe t.;
opusul. a se intreba -A
rătăcind adj. rătăcire, rătăcire; nomazi: t-á cat;
t. mod de viață;
sigiliu -un mn. N și A -si m. mamifer marin cu aripioare asemănătoare aripioarelor, zool. Phoca;
sigilii adj.: piele t-ia
Lalea -a/-u m. plantă bulboasă cu o floare asemănătoare caliciului cultivată ca floare de grădină de primăvară, bot. Lalea;
// se ghemui: bebeluș cu t-i la mamă;
umbla ned. expr. rătăcire, iubire, vânt: t. pisică, t. (speriat) copil
ťulpas -un m. apel telefonic. peior. (de obicei în înjurături) prost, om amar, durere
tumora -u m. ciudat. tumora;
local adj. referitor la un loc lângă vorbitor; originare aici, care apar aici: nativii;
t-ie rapoarte
tundră -y -dier ž. o zonă de stepă în Arctica pentru o perioadă scurtă a anului acoperită de vegetație scăzută;
tunel -și eu -si eu. -y m. construcție sub suprafață (sol) care să permită continuarea comunicării: cale ferată t.
1. care lucrează la construcția tunelurilor
2. peior. cine tunelează (adică 2);
tunelar -y-an b.
2. peior. efectuează tranzacții financiare frauduloase: t. întreprindere, bancă
tunel adj.: colibă. t-á pec având forma unui tunel
tuner -a/-u L -si eu. -y m. anunță. tehnologie. tuning radio parte. al. telev. receptor
ton -un mn. N și A -y m. pește de mare legat de macrou, zool. Thynnus;
1. hainele vechilor romani ajungând deasupra genunchilor
2. taie rochii de damă în acest fel
opusul. bont -A
bont ned. încurcătură (păr) de la capete la rădăcini: t. parul tau
contondent 1 ned. face plictisitor, mai tern: t. muchie cuțit, topor, t. patine
// bont a deveni plictisitor, mai tern
fund acc.: t. a suna;
t. a durea;
t. a căuta;
obtuz adj. kt. are un unghi obtuz: geom. t. triunghi;
tehnologie. t-é dinții
1. kt. are lama slabă, insuficientă, lipsită de claritate, op. ascuțit: t. cuțit, topor, aparat de ras
2. kt. are o formă rotunjită, op. ascuțit: t-á muchie, t. nr;
geom. t. unghi mai mare decât drept și mai puțin decât drept
3. (despre sunet) obscur, gol, întunecat: sunete t-e, bătăi t-e
4. (pe manifestări fizice și mentale) indistinct, nedeterminat: t-á durere, t. sentiment
tur -un mn. N și A -y m. strămoș dispărut al unei ferme de scuipat, zool. Bos;
t. intern Bos taurus ferma pentru gratar, vite
tur -y túr ž. drum lung (și obositor) de drumeție pe jos: toată ziua t., du-te la t-u;
1. pălării orientale din bucăți de material înfășurate
turbină adj.: t-é koleso
turbocompresor -u m. tehnologie. un sistem de lucru și de acționare a mașinii pe un arbore comun;
turbogenerator -un m. tehnologie. un generator de turbină;
turbocompresor -un m. tehnologie. compresor rotativ;
turbo-reactor -un m. tehnologie. motor cu reacție cu turbină;
turbo ned. apel telefonic. expr. tulpina (nota 2), tensiune: t. capul tau
2. a te strădui, a-ți face griji (în timp ce înveți): t. in noapte
turbopropulsor adj.: planul t-é cu o elice acționată de o turbină de ardere
turbulenţă -adică ž. ciudat. dezordonat, flux turbionar de aer, gaze al. lichide;
turc adj. k Turek, Turcia: cafea t-á cu sedimente;
t. med produs de cofetărie semisolid
● expr. economia t-e slab organizat;
→ o dată pentru t. an;
turc acc.: vorbi (po) t.
turc -y ž. limba turca
turíčny adj. k Turice: t-e sărbători albicios
turist -u m. cine cultivă turismul;
turist adj.: t. ruch;
t. echipament;
t-á salam un fel de salam durabil;
turism -y ž. călătoriți cu recreere, vizitarea obiectivelor turistice etc. poartă; tip de mers pe jos sportiv: străin t.;
crește t-u;
turist -y -tiek ž.;
1. joc de luptă cavaler medieval
tur neskl. cu. drum cu ver organizat. spectacol: t. artistic, concert, prelegere t.
turnichet -u m. un mecanism rotativ care permite intrarea doar una câte una: t. metroul
turnus -u m. o secțiune recurentă a unei acțiuni; participanții săi: lunar t. cursuri de pregatire;
al doilea t. turiști;
cerneală 2 -u m. scurt hud sonor. vorbire în cinstea cuiva: joacă t.
- 1
- 2
- ›