Convenția CMR reglementează regulile, drepturile, obligațiile și responsabilitățile transportatorului și ale transportatorului, reglementează încheierea și implementarea contractelor de transport, precum și procedurile de solicitare a despăgubirilor. Descrie ce trebuie să conțină documentele de însoțire pentru transport. Descrie cel mai important document în transportul de mărfuri și acesta este, fără îndoială, scrisoarea de trăsură CMR (pe scurt, CMR). Este un document oficial care are o formă standardizată și este scris de obicei în două limbi. Avizul de trăsură CMR este numerotat și este de obicei furnizat de transportator. Poate fi cumpărat din magazine, unde puteți obține și alte forme utilizate în afaceri. Unii transportatori, companii de logistică și expediere își imprimă CMR-urile, unde se află și logo-ul companiei lor.

blog

Fiecare set de CMR-uri are de obicei 5 și uneori până la 7 foi de auto-transcriere.

- Prima scrisoare roșie se adresează expeditorului și este dovada expeditorului că bunurile au fost predate transportatorului pentru transport.

- A doua foaie albastră este destinată destinatarului să știe cât de multe bunuri trebuie să preia de la transportator.

- A treia scrisoare verde se adresează transportatorului, este și un document care confirmă faptul că mărfurile au fost predate destinatarului.

- A patra și a cincea foaie neagră sunt destinate facturării.

- A șasea și a șaptea literă neagră au servit în principal pentru nevoile birourilor vamale din trecut.

Următoarele informații sunt necesare de obicei pe CMR:

(a) locul și data emiterii,
(b) numele și adresa expeditorului,
(c) numele și adresa transportatorului,
(d) locul și data primirii lotului și destinația acestuia,
(e) numele și adresa destinatarului,
(f) desemnarea obișnuită a naturii mărfurilor transportate și a tipului de ambalaj; în cazul mărfurilor periculoase, desemnarea lor general acceptată,
(g) numărul de piese, semnele și numerele lor speciale,
(h) greutatea brută a lotului sau a oricărei alte cantități de mărfuri,
(i) costurile de transport (taxe de import, taxe auxiliare, taxe vamale și alte cheltuieli suportate de la încheierea contractului până la emiterea lotului),
(j) instrucțiunile necesare pentru procedurile vamale și alte proceduri oficiale,
(k) o indicație că transportul, fără a aduce atingere oricărei clauze contrare, este supus dispozițiilor prezentei convenții;.

Se pot adăuga, de asemenea, următoarele informații opționale:

(a) interzicerea transbordării,
(b) cheltuielile suportate de expeditor,
(c) suma rambursului care trebuie colectată la livrare,
(d) prețul transportului și suma care exprimă un interes special în livrare,
(e) instrucțiunile expeditorului către transportator cu privire la asigurarea transportului,
(f) termenul convenit în care urmează să aibă loc expedierea,
(g) o listă a documentelor predate transportatorului.

De asemenea, ar trebui să existe rezervări ale transportatorului la preluarea mărfurilor (în caseta 18), în cazul în care rezervarea transportatorului poate fi exprimată destul de precis prin intermediul unui cod numeric sau numeric (de exemplu, codul 3 înseamnă ambalajul deteriorat, codul 5c înseamnă că verificarea numărului de bucăți nu este probabil pentru că este un număr mare de bucăți ambalate sau codul 8 înseamnă bunuri îmbibate). În caz de avarie sau orice rezervare a transportatorului la încărcare, transportatorul ar trebui să contacteze partea comandantă și să solicite instrucțiuni pentru implementarea ulterioară a transportului. Aici aș recomanda operatorului de transport să facă și documentații foto unde motivul rezervării ar fi clar vizibil. În cazul în care transportatorul nu are rezerve la încărcare, se va considera că mărfurile au fost încărcate în comandă și în cantitatea indicată pe CMR.

Pe lângă confirmarea primirii mărfurilor de către destinatar de la transportator, CMR poate conține și alte înregistrări ale destinatarului la preluarea mărfurilor, mai ales dacă mărfurile importate în destinatar au fost în mod evident deteriorate sau lipsesc. Într-un astfel de caz, beneficiarul se obișnuiește să facă un raport asupra pagubelor și documentația foto, care sunt utilizate în principal pentru nevoile companiei de asigurări sau pentru dovedirea răspunderii în caz de litigiu.

Acestea sunt descrise în următoarele capitole ale Convenției obligațiile expeditorului și transportatorului, drepturile și responsabilitățile acestora de la preluarea mărfurilor pentru transport până la livrarea către destinatar.

Răspunderea transportatorului începe atunci când acesta preia mărfurile pentru transport și se încheie atunci când mărfurile sunt predate destinatarului. Transportatorul este responsabil pentru deteriorarea sau pierderea transportului în timpul transportului și, de asemenea, pentru depășirea termenului de livrare. La primirea lotului pentru transport, transportatorul examinează:

(a) acuratețea informațiilor din scrisoarea de trăsură cu privire la numărul de piese, mărcile și numerele acestora,
(b) starea aparentă a lotului și a ambalajului acestuia.

Dacă expeditorul predă un transport periculos pentru transport, el este obligat să avertizeze transportatorul cu privire la natura exactă a pericolului care decurge din acest lot sau să îl informeze cu privire la măsurile de siguranță care trebuie luate. Dacă această notificare nu este înscrisă în scrisoarea de trăsură, revine expeditorului sau destinatarului să demonstreze contrariul că transportatorul era conștient de natura exactă a pericolului implicat în transportul transportului. Este important ca acest lucru să se aplice și transportului de mărfuri periculoase în cantități sub prag, atunci când nu sunt necesare echipamente ADR sau un echipaj special instruit.

Transportatorul poate, în orice moment și oriunde, să plaseze, să distrugă sau să elimine transporturi periculoase de care nu este conștient de o natură periculoasă, fără nicio obligație de a remedia daunele. În plus, expeditorul va fi răspunzător pentru toate cheltuielile și daunele suportate prin predarea unui astfel de lot pentru transport sau în timpul transportului acestuia.

Convenția CMR descrie, de asemenea, depunerea plângerilor și a proceselor în executarea contractului de transport. Reclamațiile împotriva transportatorului se pot datora deteriorării, pierderii mărfurilor transportate sau datorită depășirii termenului de livrare. Dreptul la despăgubire pentru depășirea termenului de livrare poate fi revendicat numai dacă o rezervare scrisă a fost trimisă transportatorului în termen de 21 de zile de la livrarea expedierii. În cazul în care destinatarul descoperă daune evidente sau o parte lipsă a lotului la primirea lotului, acesta trebuie să informeze imediat transportatorul printr-o rezervare scrisă, dar nu mai târziu de 7 zile. În caz de deteriorare a bunurilor, ceea ce nu este evident vizibil, el trebuie să facă acest lucru în termen de 7 zile de la descoperirea acestui prejudiciu. În mulți ani de practică, nu am întâlnit un al doilea caz în care daunele să fie revendicate ulterior după un anumit timp. Cred că dovedirea faptului că daunele au fost cauzate de transportator este destul de problematică, deoarece dauna bunurilor ar fi putut fi cauzată înainte de începerea transportului sau în timpul manipulării, în depozitele expeditorului sau ale destinatarului.

M-am întâlnit de câteva ori presupunerea eronată a transportatorului că transportatorul este responsabil pentru deteriorarea sau pierderea mărfii la valoarea totală a mărfii, ceea ce nu este în totalitate adevărat. În unele cazuri, aș recomanda asigurarea mărfurilor transportate. Conform protocolului la convenția CMR, este stabilită o limită maximă de compensare, pentru care transportatorul este responsabil - 8,33 XDR pentru fiecare kilogram lipsă/deteriorat a început greutatea mărfii. O astfel de sumă este acoperită și de asigurarea de răspundere civilă a transportatorului, numită și asigurare CMR. Cu toate acestea, în cazul în care CMR indică prețul expedierii sau un interes special în livrare, în acest caz transportatorul este răspunzător de valoarea totală a mărfurilor astfel menționate. În cazul pierderii totale a transportului, transportatorul trebuie să plătească în acest caz valoarea totală a mărfii, precum și taxe de import, taxe vamale, TVA, accize etc. Dacă această valoare este mai mare decât valoarea acoperirii asigurării de răspundere civilă a transportatorului derivată din Convenția CMR, transportatorul trebuie să asigure astfel de bunuri. Acest lucru se aplică în special mărfurilor ușoare și scumpe.

În cazul în care timpul de livrare este depășit și destinatarul dovedește că daunele au survenit din acest motiv, transportatorul este obligat să plătească daunele numai până la valoarea transportului. În practică, mai ales în cazul contractelor de transport cu clienți din industria auto, întâmpinăm, de asemenea, o cerință de compensare pentru daune atunci când linia de producție este oprită. Unele companii de asigurare oferă, de asemenea, asigurări pentru acest risc, ceea ce, în opinia mea, depășește domeniul de aplicare al CMR.